Săptămâna Albă sau săptămâna brânzei este ultima săptămână dinaintea Postului Mare a şaptea săptămână înainte de Paşti.
În Săptămâna brânzei nu se mai consumă carne, ceea ce face din ea o „săptămână de post de carne”. În timpul Postului Mare nu se vor mai consuma carne, peşte, produse lactate şi ouă. Săptămâna brânzei este ultima în care creştinii ortodocşi pot mânca produse lactate, ouă şi pește. Este o săptămână pregătitoare pentru Postul Mare şi aminteşte de perioada petrecerii lui Adam şi Eva în grădina Edenului, când mâncau numai ce le oferea făptura în mod natural.
Semnificaţia liturgică
Începutul Postului Mare este legat de venirea primăverii, asociere pe care o găsim şi în Triod (care cuprinde imnografia pentru perioada Postului Mare). Imnurile mai vechi amintesc de „Primăvara Postului”, o legătură firească, dată fiind perioada din an pentru care e rânduit Postul Mare în regiunile temperate ale emisferei nordice. Zilele de miercuri şi de vineri sunt aliturgice, adică nu se face Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa, iar ca o pregătire pentru perioada Postului Mare, se săvârşeşte Pavecerniţa Mare cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul:
Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al găririi în deşert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul!
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul!
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuieşte-mă!
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă!
Rugăciunea frumoasă a Sfântului Efrem Sirul se rosteşte pentru prima dată la sfârşitul Utreniei din miercurea săptămânii lăsatului sec de brânză şi încetează în miercurea din Săptămâna Mare.
În această săptămână nu se fac nunţi şi petreceri, iar duminică, este obiceiul ca credincioşii să-şi ceară iertare unii de la alţii pentru a începe postul împăcaţi.
Duminica Iertării
Perioada se încheie cu Duminica izgonirii strămoşilor neamului omenesc din Rai, care se mai numeşte „Duminica Iertării”, arătând astfel râvna de a dobândi iertarea Domnului, o temă centrală a Postului Mare. La Vecernia de duminică seara, toţi credincioşii îşi cer iertare unul altuia şi astfel începe Postul Mare. Duminica Iertării se mai numeşte şi „Duminica lăsatului sec de brânză”, căci pentru creştinii evlavioşi aceasta este ultima zi dinainte de Paşti în care mai pot consuma produse lactate şi ouă. Peştele, vinul (băuturile alcoolice) şi uleiul (orice fel de grăsime vegetală) nu sunt nici ele permise în majoritatea zilelor din Postul Mare. Ziua de după Duminica lăsatului sec de brânză se numeşte Lunea albă sau Lunea curată, pentru că toţi credincioşii, mărturisindu-şi păcatele, şi-au cerut iertare, ca să înceapă Postul Mare cu inima curată.
