Promisiuni fabuloase pentru programul de sănătate

Ce aduce noul program de guvernare pentru Sănătate? Promisiuni sunt, mai rămâne să vedem şi faptele. Începând cu 2017, potrivit proiectului prezentat de Liviu Dragnea, va ieşi soarele „pe strada“ sistemului medical din România. Medicii îl consideră nerealist.

Creşterea veniturilor personalului medical,  eliminarea plafoanelor la CAS şi CASS, construirea de noi spitale şi îmbunătăţirea condiţiilor din unităţile spitaliceşti, dar şi accesul mai uşor al bolnavilor la medicamente gratuite şi compensate sunt doar câteva dintre priorităţile noului Guvern cuprinse în programul pe sănătate.

Investiţii „uriaşe“ în spitale

Oficialii Ministerului Sănătăţii vorbeau recent despre finalizarea a cinci planuri regionale, care reprezintă baza pentru următoarele investiţii. Practic, lucrurile nu par deloc simple: sunt necesare investiţii de miliarde de euro. Un exemplu în acest sens îl reprezintă intenţia PSD de a construi, până în 2020, spitalul republican „Carol Davila“, cu peste 2.500 de paturi şi o suprafaţă de 60-80 de hectare cu finanţare prin decontare a 750 de euro pe zi pe pat utilizat, pe modelul clinicii vieneze AKH. „Pe lângă acest complex gigant discutăm de 8 spitale regionale noi, care să fie similare cu acest complex, pe o dimensiune mai mică – circa de 1.000 de paturi. (…) Vor fi reabilitate şi modernizate restul de spitale judeţene, care nu au fost reabilitate, de asemenea, 100 de ambulatorii de specialitate şi 250 de unităţi de primire-urgenţe“, a spus Liviu Dragnea, recent.

Investiţiile în Sănătate promise pentru următorii patru ani sunt de cinci miliarde de euro, din care 3,5 milioane euro prin fondul suveran de dezvoltare şi investiţii, 300 milioane de euro din fonduri europene şi 800 milioane de euro de la bugetul de stat. „Se vorbeşte despre investiţii uriaşe în infrastructură, însă nu şi despre un managament bun la nivelul unui spital. Costruim spitale… poate că este o iniţiativă bună, dar poate că nu de asta avem nevoie în momentul de faţă. Mai mult decât atât, într-adevăr, avem nevoie de investiţii, însă şi de gospodari“, este de părere medicul oncolog Bogdan Tănase. În opinia sa, fiecare spital ar trebui condus de un manager, şi nu de un medic. „Un manager, cu studii în domeniu. Să vă dau un exemplu de management prost. Într-un spital s-a achiziţionat un tomograf şi fiindcă nu avea cine să îl folosească, acesta a stat închis într-o cameră ani de zile până a fost casat“, explică el. Bogdan Tănase, medic la Institutul Oncologic Bucureşti, crede că, în momentul de faţă, României îi lipseşte cu desăvârşire un plan de dezvoltare, care să fie înţeles de toţi partenerii politici şi să fie gândit în funcţiile de adevăratele nevoi.

Salarii fabuloase pentru medici

Cum de mai mulţi ani, ne confruntăm cu problema legată de „lipsa medicilor“, nu este de mirare că România este cunoscută şi pentru faptul că „exportă“, fără să vrea, genii în ţări capabile să ofere atât cadru potrivit pentru această meserie, precum şi salariile adecvate. Mai clar, din 2007 au plecat peste 11.000 medici pentru că, în UE, un rezident e plătit cu 1.100 euro pe lună, în timp ce la noi un specialist are  un salariu de 500 euro pe lună. „Faptul că medicii nu au «migrat» în medicina privată arată că nici acolo nu sunt salarii sau condiţii de muncă mulţumitoare. Avem cel mai mic număr de medici la mia de locuitori, care sunt şi distribuiţi neomogen în teritoriu“, spune medicul de familie Alina Ioana Dida.

Pentru a opri exodul medicilor, noul Guvern promite, în programul de guvernare, salarii pentru medici, din 2018, care pornesc de la 1.200 de euro brut pe lună, pentru un medic rezident debutant, până la 3.600 de euro brut pe lună pentru un medic primar gradul V care lucrează în sistemul de urgenţă. Totodată, se vrea dublarea salariilor pentru asistenţi medicali, mai exact 2.150 lei salariul minim brut pentru infirmieri şi asistenţi sociali, 2.250 lei salariul minim brut pentru angajaţi cu studii medii de asistenţă socială şi 2.500 lei salariul minim brut pentru angajaţi cu studii superioare de asistenţă socială.

„Se promit salarii care vor rezolva, în viziunea partidului, criza de medici din ţară. Dar medicii nu sunt nemulţumiţi numai de salariile de aici, ci şi de oportunităţile de carieră. În viziunea mea, PSD putea să facă modificări în strategia globală de sănătate. Traseul în carieră pentru un medic tânăr este neclar, în prezent“, punctează Bogdan Tănase.
În acelaşi timp, Sandra Adalgiza Alexiu, medic de familie, subliniază că, în România, acest deficit de medici şi de asistenţi afectează viaţa profesională a celorlalte cadre medicale. „În mediul rural, chiar nu are cine să te înclouiască atunci când vrei să îţi iei concediu. Aşa că trec anii şi nu te mai bucuri de o vacanţă“, spune ea. Conform declaraţiei sale, 90% din medicii care au ales să îşi construiască un viitor în alte ţări, s-au lăsat atraşi de comunităţile locale unde li s-au oferit instrumentele cu care să lucreze şi unde, chiar şi-au dorit să lucreze. „La noi nu funcţionează aşa, fiindcă medicilor nu li se asigură posibilităţi de a-şi face munca în condiţiii ca în străinătate. Una dintre problemele de aici este aceea că medicina nu este privită ca o profesie liberală şi că nu există o fluenţă în tot actul medical. Adică, la noi pacientul uită că e bolnav, la cât are de umblat“, spune Sandra Adalgiza Alexiu. Totodată, ea punctează faptul că niciun ministru nu a gândit un sistem care să funcţioneze, fiindcă e dificil să o faci când nu ai idee dacă vei sta în funcţie mai mult de un an.

Debirocratizarea accesului la tratament, precum şi introducerea de noi programe, printre care depistarea bolilor cardio-vasculare cu risc major sunt alte priorităţi ale noului Guvern.