ROMANII din UCRAINA protesteaza impotriva eliminării limbii şi literaturii române din clasele superioare

ROMANII din UCRAINA protesteaza impotriva eliminării limbii şi literaturii române din clasele superioare

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Liderii asociaţiilor naţional-culturale româneşti din Ucraina s-au adresat instituţiilor superioare ale statului ucrainean: Preşedintelui ţării Petro Poroşenko, premierului Volodymyr Groisman, Ministrului Educaţiei Lilia Grinevici, precum şi Reprezentanţei UE în Ucraina cu o cerere de protest împotriva eliminării limbii şi literaturii române din clasele superioare din şcolile de cultură generală cu limba română de predare din Ucraina. Potrivit unui proiect de decizie al Ministerului Educaţiei de la Kiev,   în anul de învăţământ 2017/2018 în clasele 10-11 (clasele superioare) lipseşte cu desăvârşire din componentul invariativ al planului de învăţământ (limba şi literatura română, limba maternă), ceea ce constituie o încălcare fără precedent a drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, drepturi de care comunitatea românească nu a fost lipsită nici în perioada sovietică – consideră liderii asociaţiilor româneşti din Ucraina.

Anexăm textul scrisorii în traducere românească expediată Preşedintelui Ucrainei Petro Poroşenko.

BucPress.eu

Stimate domnule Președinte Petro POROŞENKO! 

         Vă aducem la cunoștința Dumneavoastră situația deplorabilă privind asigurarea drepturilor comunității românești din Ucraina. Administrația actuală a Ucrainei, în pofida legislației ucrainene, desfășoară presiuni în creștere asupra drepturilor minorităților naționale. Numărul școlilor românești din regiunea Cernăuți după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de materii în aceste școli fiind trecute forțat la predarea în limba ucraineană, lucru care nu și-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic; documentația în școlile cu limba română de predare a obiectelor e completată doar în limba ucraineană. Pentru confirmarea celor de mai sus venim cu un nou exemplu.

Recentul Plan-model de învățământ pentru clasele 10-11 a instituțiilor de învățământ general, pentru anul de învățământ 2017/2018, a stârnit indignarea și repulsia comunității române din regiunea Cernăuți. Dispariția din componentul invariativ al planului de învățământ a limbii române (limbii materne) și a literaturii române e o încălcare fără precedent a drepturilor noastre, pe care nu și-a permis-o nici regimul totalitar stalinist. Includerea limbii materne în categoria obiectelor de profil opțional duce inevitabil la dispariția orelor de limbă maternă în proporție de  90%. Realizarea acestui plan e un pas în plus spre asimilarea comunității românești din Ucraina, care constituie 0,5 mln din populația țării. Asemenea tentative noi le înțelegem ca încercări de lezare directă a dreptului de studiere a limbii materne  și a literaturii, prin aceasta încălcându-se o serie de legi ale Ucrainei și a mai multor convenții europene, ratificate de Ucraina.

Constituția Ucrainei prevede că la adoptarea de legi sau decizii noi nu se permite restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente (art.22), însă proiectul de decizie în cauză încalcă dreptul nostru la studierea limbii materne. Planul de învățământ propus de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina contrazice prevederilor art. 6 al Legii Ucrainei privind minoritățile naționale, conform căreia statul garantează dreptul la instruire în limba maternă în instituțiile de învățământ de stat. Articolul 14, pct.2 al Legii Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale a stabilit faptul că statul se obligă să asigure «condiții adecvate pentru predarea limbii minorității respective sau pentru studierea în această limbă». Planul de învățământ propus creează condiții neadecvate, întrucât restrânge condițiile existente anterior. Carta Europeană privind limbile regionale și ale minorităților (partea II, art.7, p.f) printre scopurile și principiile care se impun a fi respectate, își concentrează atenția asupra «stabilirii formelor și mijloacelor adecvate de predare și de studiere a limbilor regionale și ale minorităților la toate nivelurile», însă planul de învățământ propus îi lipsește pe elevi de posibilitatea de a studia limba maternă la nivelul claselor a 10-11.

În egală măsură, se impune a fi luată în considerație situația politică care s-a creat în prezent în Ucraina și de a nu insista asupra asimilării românilor din Ucraina. Aceste intenții intră în contradicție cu Legea Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, care în preambul insistă asupra tezei, conform căreia «protecția minorităților naționale reprezintă un element esențial pentru asigurarea stabilității, democrației și păcii pe întregul continent». Oare o politică atât de dură față de comunitatea românească din Ucraina contribuie la stabilitate, democrație și pace ?

Reieșind din cele de mai sus, apelăm la ajutorul Dumneavoastră în vederea protecției drepturilor noastre la studierea limbii materne și a literaturii de către elevii claselor 10-11 a școlilor de cultură generală, respectiv păstrarea în componentul invariativ a planului de învățământ a limbii și literaturii române..

Cu respect,

Vasile TĂRÂȚEANU, președinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din regiunea Cernăuţi                                                        

Vasile BÂCU, președinte al Societății pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu” din Cernăuți

Ilie T. ZEGREA, președinte al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți      

Vitalie  ZÂGREA, președinte al Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți

Nicolae TOMA, președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți

Marin GHERMAN, președinte al Centrului Media BucPress                               

Mircea PILAT, președintele Asociației republicane științifico-pedagogice „Aron Pumnul”

Iurie LEVCIC, președintele Centrului Bucovinean pentru păstrarea și valorificarea culturii tradiționale românești

Alexandrina CERNOV, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”, Membru de Onoare al Academiei Române

Dr.Ilie LUCEAC, redactor-șef al Editurii „Alexandru cel Bun”, profesor de limba română

Aurica BOJESCU, secretar responsabil al Asociației interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *