Fostul presedinte a fost audiat luni dimineata in dosarul Mineriadei, in care este acuzat de infractiuni contra umanitatii. Iliescu a aflat ca s-a inceput actiunea penala impotriva sa.
UPDATE 10:30 Ion Iliescu a iesit dupa scurt timp de la Parchet. A raspuns doar la intrebarea unui reporter privind evolutia relatiilor cu SUA dupa instalarea la Casa Alba a lui Donald Trump, in rest nu a dat declaratii.
Avocatul sau, Adrian Georgescu, a precizat ca „a fost o activitate care s-a desfasurat la momentul asta pentru ca nu a putut fi desfasurata in decembrie. A fost pusa in miscare actiunea penala, a capatat calitatea de inculpat. Invinuirea – infractiuni impotriva umanitatii. A luat act, urmeaza sa ne pregatim apararea„. Aparatorul lui Iliescu spune ca acesta ar face fata unui proces, „e sanatos„.
Intrebat daca Iliescu e pregatit pentru o condamnare, avocatul a rapsuns: „cred ca toti suntem pregatiti pentru viata si atunci si asta face parte din viata„.
Procurorii militari l-au citat pe Ion Iliescu sa se prezinte luni la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a da declaratii in dosarul Mineriadei, dupa ce in urma cu trei saptamani a fost pusa in miscare actiunea penala in aceasta cauza. Procurorii militari vor chema la audieri toate persoanele puse sub acuzare in acest dosar.
Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, declara, in 29 decembrie 2016, ca dosarul Mineriadei este in faza finala, solutia urmand sa fie data in primele luni ale anului 2017, dupa ce vor fi administrate probele ramase si vor fi verificate apararile. In dosarul Mineriadei, procurorii militari din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dispus, in 23 decembrie 2016, punerea in miscare a actiunii penale, pentru infractiuni contra umanitatii, fata de Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si presedinte al Romaniei, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepresedinte al Frontului Salvarii Nationale si Mugurel Cristian Florescu, general in rezerva, fost adjunct al procurorului general al Romaniei si sef al Directiei Procuraturilor Militare.
In acelasi dosar a fost pusa in miscarea actiunea penala, pentru infractiuni contra umanitatii, si fata de amiralul in rezerva Emil „Cico” Dumitrescu, la data savarsirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, Adrian Sarbu, fost sef de cabinet si consilier al primului ministru in iunie 1990, Miron Cozma, fost presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”. De asemenea, au fost pusi sub acuzare Matei Drella, la data savarsirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni, Cornel Burlec Plaies, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul in rezerva Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, apartinand Ministerului de Interne.
In aceeasi cauza, procurorii militari efectueaza in continuare urmarirea penala fata de alti 18 suspecti, tot pentru infractiuni de crime impotriva umanitatii.
Din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca, in perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpatii au decis, organizat si coordonat un atac generalizat si sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, respectiv impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti, precum si a populatiei municipiului Bucuresti, atac in care au implicat participarea fortelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, precum si a unui numar de peste zece mii de mineri si alti muncitori din mai multe zone ale tarii.
In urma atacului au fost ucise prin impuscare patru persoane si au fost ranite prin impuscare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vatamari ale integritatii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.