Marţi 22 sept. 2015 – P.S. Visarion a săvârşit slujba de punere a pietrei de temelie la biserica cu hramul „Soborul Sfinţilor Apostoli” de la Schitul Periprava. Pe acel loc a funcționat în perioada comunistă un lagăr de concentrare, unde și-au pierdut viața 124 oameni, intre 1958 si 1963. Pentru pomenirea lor, Părintele Justin, la rându-i închis în acest lagăr între 1960 și 1964, din 2012 a făcut demersuri pentru ridicarea unei mănăstiri de călugări. Cu voia Domnului, acest lucru s-a înfăptuit, deși au fost multe controverse cu un proprietar străin de pensiune aflat în incinta fostului lagăr, ce nu dorea „să bată clopotele” și să-i deranjeze turiștii.
La începutul anilor ’50 Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830).
Scopul oficial al înființării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localitățile Periprava și Sfiștofca pentru a proteja de inundații terenurile care urmau să fie defrișate de stuf și desțelenite în vederea utilizării lor ca suprafețe agricole. De asemenea, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduși inclusiv mii de deținuți politici, care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate grațierile colective. „Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim cu valențe de exterminare. Condițiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă au dus la decesul a cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun”
