Unul dintre administratorii blogului Razboi intru cuvant. Foto: http://www.business24.ro/traian-basescu/stiri-traian-basescu/cand-politica-nu-este-o-vocatie-sau-cum-dau-de-gol-esecurile-1205288
Iata comentariul cititorului pcmouse postat la articolul Experimentul satanistei GABRIELA DOBRESCU de pe youtube “ZAPADA CHIMICA LA RAMNICU VALCEA-ROMANIA” si EXTRATERESTRII lui EMIL STRAINU:
vasile-sminteala mare pe ric!!mare de tot>http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2014/01/20/noile-buletine-cu-cip-o-sfidare-si-o-bataie-de-joc-de-ultima-speta-dezbaterea-publica-de-la-mai-video-si-tertipurile-absolut-incredibile-ale-autoritatilor/
e posibil adminul de pe ric sa scrie asa ceva??
14. admin
@o oarecare:
Asta-i si ideea pentru care am insistat si noi in cuvant pe acest subiect. Totusi, in buletinele electronice nu e vorba despre 666, sau cel putin nu s-a demonstrat asta, ci despre microcip, iar motivele cu care trebuie mers in fata autoritatilor sunt de ordin civic si dpdv al libertatilor civile; ca noi, crestini fiind, intelegem si sensul acestor constrangeri tot mai punctuale, care prefigureaza sau anticipeaza pecetea, este altceva, insa, cat timp nu suntem conditionati in credinta de primirea buletinelor (teoria pre-pecetii frizeaza erezia), nu putem pune pe prim plan asta (repetam, in fata autoritatilor statului, nu ca intelegere sau definire crestina a fenomenului).
le-am scris si postez aici link cu ce am scris in caz ca vor sterge:)http://postimg.org/image/f9oas2vqv/
Comentariu saccsiv:
Sa ne reamintim lucrarea lor:
Despre PARINTELE JUSTIN PARVU:
N-AM VRUT SA LOVESC IN PARINTELE IUSTIN PARVU. Punct
Despre CIPURI:
Intrebari la care cei de la RAZBOI INTRU CUVANT TREBUIE SA RASPUNDA
Naucitor: RAZBOI INTRU CUVANT considera ca ANTIHRISTUL va fi un OPONENT AL CIPURILOR
Despre: parintele pustnic PROCLU, cei de la RAZBOI INTRU CUVANT si APOLOGETICUM. Ce se urmareste?
Despre ROTHSCHILD, ROCKEFELLER, SOROS, PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI:
Despre EROAREA CALENDARULUI FACUT DE PATRIARHIE:
Despre MISCAREA LEGIONARA:
Despre MASONERIE:
Constatam deci ca nu se lasa nici in ultimul moment.
Ce hal de comentariu. Adica recunosc ei ca “prefigureaza sau anticipeaza pecetea” dar postuleaza hotarati ce nu e “pre-pecete”, caci asta e erezie. De ce atatia termeni care sa bage in ceata?
Simplu. Ca sa figureze in tabara anti cip de unde, postuland ca acceptarea documentelor biometrice (chiar si cele de tipul toate in unul) nu are nici o legatura cu lepadarea, sa “invete” incepatorii sa le accepte. Adica ceva de genul: nu sunt bune dar nici nu sunt chiar atat de rele.
De aia e serpeasca vorba lor. Ca “da” la ei nu e “da” si “nu” nu e “nu”. La ei e cu nuante.
Marii duhovnici au spus raspicat: NU LE LUATI.
Parintele PAISIE AGHIORITUL despre 666, cartele electronice, buletine electronice
VIDEO: Parintele NEONIL STEFAN (staretul manastirii FRASINEI) despre CIPURI …
VIDEO – PS Sebastian, Episcopul Slatinei: „Nu acceptati cipurile nici macar in pasapoarte”
Ei insa nu. Au inceput cu multe fraze “intelighente” sa zica: stai asa, ca de fapt nu-i asa. Ca nu e “pre”, ca nu e lepadare, ca nu putem trai fara ele, pana au facut zob unitatea anti cip pe care s-a straduit stalpul ortodoxiei Justin Parvu s-o inchege. Si nu s-au limitat la atat. Au mai si atacat furibund pe cei ce inca promovau mesajele marilor duhovnici: ca sunt eretici, secte sau puscariasi.
In 2009 au venit si ei la chemarea parintelui la Manastirea Petru Voda. De ce n-au ramas la mesajul limpede pe care am fost de acord cu totii sa-l promovam? Anume, NU LE LUAM.
Simplu. Pentru ca sunt niste intrusi. De aia au si promovat ani de zile doar asociatiile ce mergeau in fata autoritatilor cu motive “de ordin civic si dpdv al libertatilor civile”. Ca sa se aleaga praful.
De ce au incurajat excluderea mesajului crestin? De ce n-au procedat precum grecii?
TEHNIC O POT FACE. Vor adauga numarul 666 in cipurile din buletine pe ultima suta de metri?
In articolul Cand politica nu este o vocatie – sau cum dau de gol esecurile din Business 24, din 30 noiembrie 2007, apare fotografia de mai sus. E clar Ionut, unul dintre administratorii blogului Razboi intru cuvant, caci il cunosc personal. Nu stiam insa daca-l cheama si Butoi. Pana nu posteaza Razboi intru cuvant mare pe prima lor pagina o dezmintire cum ca fotografia administratorului Ionut nu este a acelui Ionut Butoi ce semneaza articolul, mergem pe varianta evidenta: vorbim de aceeasi persoana.
Iata articolul:
Consider insa ca sunt suficiente date din care sa rezulte ca acel administrator este acelasi cu autorul materialului
Spre deosebire de parerea comuna din acest moment, ce priveste omul politic ca fiind bun atunci cand „le zice bine si mai si face ceva”, credem ca semnul pentru a identifica omul politic cu vocatie, omul politic ce isi face din politica o profesie, este cel care arata ca stie sa faca fata esecurilor. Mai ales ca acestea sunt inerente politicii, si mult mai probabile decat succesele.
In plus, succesele depind nu numai de capacitatea omului politic de a gasi solutii si raspunsuri problemelor curente, ci in special de capacitatea de a le negocia cu competitorii politici si de a le infatisa electoratului spre aprobare (si a o si obtine, evident). Pentru ca actorul politic, daca nu cumva este un tiran care doreste puterea doar pentru el si prin el, va fi intotdeauna conditionat de existenta celorlalti – fie ca acestia sunt parteneri politici, competitori sau electorat.
Un politician cu vocatie nu va neglija niciodata in mod complet vreunul din acesti trei factori. Nu va cauta el, in mod special, sa elimine din ecuatie competitorii (altceva este daca acestia se auto-exclud prin ideologiile lor sau prin propria vointa), sau sa isi transforme partenerii in slugi prea-plecate (servilismul nu a lasat nimic solid in istorie in afara de tradare).
Nu va cauta sa castige doar votul popular, deoarece acesta este schimbator, si nu poate fi mobilizat in mod covarsitor decat daca se ridica in mod artificial miza pusa in discutie, transformand politicul in demagogie. Deoarece politica este o activitate deschisa, inclusiva, nu creata pentru a exclude, dar nici pentru a crea anarhie si haos, politicianul profesionist are nevoie de multa pricepere pentru a intretine echilibrul precar intre necesitatea de a isi urmari ferm varianta sa de „bine public” si necesitatea de a tine seama de variantele concurente de „bine public”.Asta daca nu cumva avem de-a face cu cineva care este un simplu uzurpator care cauta in mod demagogic sa isi impuna dominatia personala asupra tuturor. Este evident, astfel, ca intr-un asemenea context complex esecul este mult mai probabil decat succesul. Iar succesul politic nu poate fi identificat, si nici nu trebuie, cu succesul la mase, ci cu atingerea unui punct optim de realizare a acelui bine public.
Ajungem astfel la ideea de la care am plecat – putem distinge intre omul politic profesionist si cel uzurpator urmarind cum reactioneaza la esec. Ne amintim, in acest moment al discutiei, ca Max Weber afirma despre profesionistul in politica faptul ca el nu va da vina pe electorat pentru lipsa de suport popular data „proiectelor” sale. Nu va rabufni indignat ca poporul nu ii intelege maretia planurilor si ca nu este demn de visurile sale. Nu va reactiona, astfel, ca toti uzurpatorii politici ce au populat din plin vremurile noastre atat de „luminate” si „progresiste”. Lenin, de pilda, dispretuia muncitorii si taranii simpli, dispretuia poporul rus la care se raporta ca la unul foarte inapoiat fata de ultra-dezvoltatul sau proiect de realizare revolutionara a comunismului. Hitler dispretuia poporul german, care nu a fost in stare se ridice la inaltimea visurilor sale de stabilire a unei imparatii ariane, pure si razboinice. Dar sa ii lasam pe acesti tirani si sa mergem mult mai aproape, in actualitate si in vremuri democratice.
Esecul in democratie poate arata ca este o problema cu proiectul in sine, ca nu este adecvat probemelor la care s-a vrut a fi un raspuns. Este dovada de profesionalism sa fii in stare sa revizuiesti solutiile si sa accepti esecul. Sa fii de acord ca ai pus prost problema, ca ai compromis solutiile. Esti uzurpator cand, pentru ca nu accepti esecul tau, incepi sa inventezi cauze nereale, dusmani imaginari si sa te superi ca vacarul pe sat pe popor ca nu te-a votat.
Dar esecul poate fi legat nu neaparat de proiect cat de incapacitatea de a genera acord politic asupra lui, sau suport popular. Iar uneori esecul este pur si simplu obiectiv. Nu ai cum sa obtii acordul politic, nu ai cum sa obtii suportul popular, esti in minoritate si nu detii nici un fel de posibilitate de a schimba situatia. In astfel de situatii profesionalismul se poate identifica acolo unde exista…rabdare, asumare a realitatii obiective, fermitate in urmarirea obiectivului politic. La urma urmei, nu este cazul sa impui cuiva, nici macar in politica, binele cu forta.
Fostul presedinte Emil Constantinescu s-a comportat in mod cu totul neprofesionist cand s-a confruntat cu perspectiva aproape sigura atat a esecului atingerii obiectivelor binelui public, cat si a suportului popular. Nu desemnarea unui vinovat, sau a unui adversar, a fost ceea ce l-a compromis, ci actul nepermis de „a parasi nava.” Un lider nu poate face asta decat daca se gandeste – „eu sunt atat de bun incat astia nu ma merita si nu vreau sa le dau satisfactia de a ma vedea infrant”.
Mai aproape de noi, dupa alegerile europene, liderul PRM, C.V. Tudor, a reactionat in stilul lui – a vrut sa isi ia toate jucariile si sa plece cu totul din Parlament. Un fel de sinucidere politica, gest irational de a refuz al realitatii si al esecului.
Nici macar capitanul de vas-petrolier, Traian Basescu, nu a reactionat deloc profesionist confruntat fiind cu rezultatele slabe ale referendumului sau: „Pentru cine sa organizez?” (referendumul, n. mea). Este raspunsul sau la o intrebare referitoare la intentiile enuntate de el insusi anterior de a repeta organizarea refendumului pentru sistemul uninominal cu doua tururi. De vina, pentru presedinte, sunt toti ceilalti, boicotul, televiziunile, si, in ultima instanta, poporul acesta care nu poate tine pasul cu conducatorul sau…
Ionut Butoi, Senior Consultant, Agentia de Rating Politic
Comentariu saccsiv:
Deci cu ce se ocupa Ionut? Cu explicarea politicului …
