X

Cum au creat EVREII americani industria BENZILOR DESENATE

My JEWISH LEARNING | Jews in Comic Books
de null

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Cum au creat evreii americani industria benzilor desenate.

Evreii au construit industria benzilor desenate de la zero, si influenta scriitorilor, artistilor si editorilor evrei continua sa se faca simtita pana azi. Dar cum au ajuns evreii sa aiba o influenta atat de disproportionat de mare intr-o industrie care este vestita pentru eroii falcosi, imbracati in pantaloni mulati si colorati?
Primele carti cu benzi desenate

Povestea incepe in 1933. In acel an lumea a cunoscut schimbari majore in politica si cultura pop. Un somer evreu, vanzator de carti, pe nume Maxwell Charles „M.C.” Gaines (nascut Max Ginzberg) a avut o idee stralucita: daca lui ii placea atat de mult sa citeasca vechile benzi desenate ca Joe PalookaMutt si Jeff, si Hairbredth Harry, poate ca si celorlalti americani le-ar placea. Asa s-au nascut  cartile cu benzi desenate care la inceputuri retipareau caricaturile comice din ziare. Gains si colegul sau Harry L. Wildenberg de la Eastern Color Printing au publicat curand dupa aceea in februarie 1934 Famous Funnies #1 (Cele mai faimoase desene amuzante – numarul 1) seria 1, prima carte de benzi desenate vanduta  cu amanuntul.

Imediat au aparut editori concurenti de benzi desenate.  Totusi, pana la mijlocul anilor 30, editorii deja incepusera sa epuizeze rezervele de benzi desenate zilnice si duminicale care puteau fi retiparite. Cea mai usoara cale pentru editori de a raspunde cererii de noi benzi desenate  a fost  sa selecteze  scriitori si artisti care nu gaseau de lucru nicaieri, fie pentru ca erau prea tineri, fie neexperimentati, fie  erau evrei  – in cele mai multe cazuri toate trei la un loc. Agentiile de publicitate aveau un discurs anti-semitic iar sindicatele ziaristilor angajau doar ocazional caricaturisti ca Milt Gross ori Rube Goldberg. Dar companiile de carti cu benzi desenate erau in majoritate conduse de editori evrei ca Timely Comics al lui Martin Goodman ori DC Comics al lui Harry Donenfeld.  A fost o situatie asemanatoare cu cea a industriei de filme de la inceputuri, in care regizori, producatori si executanti  evrei care se confruntau cu anti-semitismul in alte industrii si-au construit o industrie a lor proprie.

Pentru ca povestile din cartile cu benzi desenate erau scrise si desenate in mare parte de adolescenti neexperimentati, erau deseori taiate cu brutalitate din cuprinsul revistelor populare de benzi desenate, cum ar fi Tarzan sau Buck Rogers. Aici isi fac aparitia scriitorul Jerry Siegel si artistul Joe Shuster, creatorii lui  Superman. In 1938, DC Comics a publicat prima aventura a Omului de otel in paginile revistei Action Comics, numarul 1. Superman a fost un succes instantaneu. Efectiv zeci de clone ale lui Superman apareau cu rapiditate,  publicate  de editori  concurenti, si deodata industria cartilor cu benzi desenate avea un viitor in fata.

Conform celor mai multi istorici ai cartilor cu benzi desenate, crearea lui Superman  a marcat inceputul asa zisei „ Ere de aur” a benzilor desenate, era in care regulile vizuale ale benzilor au fost stabilite. A fost de asemenea o epoca in care multe personaje clasice au fost create. Nu era nimic fatis evreiesc la personajele create in aceasta epoca. Totusi, ocazional, cate un personaj de benzi desenate se dovedea ca are cateva semnificatii evreiesti. Dupa ce America a intrat in Al doilea razboi mondial, Joe Simon si Jack Kirby au creat super-eroul Capitanul America din revista Timely Comics, presarat cu stele, care lupta impotriva agentului nazist Red Skul. Alter-egoul Capitanului America, Steve Rogers, ar putea fi vazut ca un simbol al felului in care evreii erau descrisi ca fragili si pasivi. Asta pana cand a luat un ser care l-a transformat in vanjosul Capitan America. Serul a fost creat de „Profesorul Reinstein”,  o aluzie evidenta la faimosul fizician evreu Albert Einstein. Iar Superman le-a dat atatea batai de cap agentilor nazisti intre 1941 – 1945, incat , conform unei legende,  ministrul nazist cu propaganda, Joseph Goebbels, a sarit in timpul unei sedinte a Reich-ului si l-a denuntat pe Omul de otel ca fiind evreu.

O influenta proasta

Totusi, dupa razboi benzile desenate au intrat in deriva. Un motiv pentru acest lucru era ca grija crescanda ca desenele aveau  o influenta proasta asupra copiilor natiunii. In 1947, fiul flusturatic al lui Max Gains  – Bill Gains – a preluat controlul aspura companiei defunctului sau tata, Educational Comics, i-a schimbat numele in Entertaining Comics, si in urmatorii cativa ani a eliminat titlurile sanatoase precum Povesti ilustrate din Biblie in favoarea unor titluri sangeroase, crude precum Povesti din cripta si Seiful groazei. Noul Entertaining Comics (EC) a fost un succes. In 1952 o carte comica editata de EC si creata de Harvey Kurtzman folosea adesea cuvinte idis precum „ganef,” „feh,” „oy,” si „fershlugginer” in povesti. Titlul acelei publicatii comice era MAD (nebun).

Acest sentiment impotriva cartilor comice a codus in primavara anului 1952 la publicarea povestii Seductia celui inocent, bazat pe studiul de sapte ani al psihologului  evreu Frederic Wertham asupra efectelor benzilor desenate asupra tinerilor americani. Dr. Wertham condamna cele mai multe genuri de carti cu benzi desenate – in special pe cele cu crime si scene de groaza –  pentru a fi contribuit la delicventa juvenila. Pe masura ce strigatul initiat de Seductia celui nevinovat crestea, crestea si cererea pentru interventia guvernului. Audierile in fata Subcomitetului de investigatie asupra delicventei juvenile de pe langa Comitetul judiciar au  inceput la Curtea de justitie  din Manhattan la 21 aprilie 1954. Bill Gaines a trebuit  sa-si anuleze toate publicatiile cu exceptia publicatiei MAD, care pentru a scapa de cenzura a devenit revista. Multumita unor scriitori si caricaturisti ca Al Jaffee, Will Elder, Frank Jacobs, si Mort Drucker, MAD a devenit curand foarte cunoscuta pentru o anume sensibilitate urbana evreiasca. MAD  a avut o influenta uriasa, ajutand la deschiderea drumului catre comedia moderna asa cum o stim noi.

Epoca Marvel

Industriei cartilor cu benzi desenate i-a trebuit o vreme pentru a se reface complet din dezastrul pe care i-l produsese Wertham. Acest lucru s-a schimbat cand Stan Lee (nascut Stanley Martin Lieber) a decis sa dezvolte un nou tip de carte cu super-eroi. Pentru cartea din 1961 – Cei patru fantastici – Lee a facut echipa cu colaboratorul sau frecvent, artistul Jack Kirby (nascut Jacob Kurtzberg), pentru a crea un grup de super-eroi care nu erau veseli sau optimisti precum cei de la compania rivala DC. Un membru din Cei patru fantastici, Ben Grimm (alias Lucrul) se simtea ca un ciudat pentru ca razele din benzile desenate il transformasera intr-o monstru cu pielea de granit portocaliu. Prin intermediul lui Ben Grimm, Lee si Kirby foloseau super-eroul ca pe o metafora pentru evrei, negri americani si alte minoritati.

The Thing, Ben Grimm, is Jewish
In coltul dreapta jos – se foloseste un dialog cu cuvinte evreiesti.

In timpul acestei perioade de crestere rapida, compania lui Martin Goodman cunoscuta odinioara ca Timely, va fi numita oficial Marvel Comics, iar aceasta perioada va fi amintita ca „Epoca Marvel” a benzilor desenate (intre 1961 – 1970). In aceasta perioada Lee si/sau Kirby au creat impreuna sau separat multe personaje clasice, inclusiv Spider-Man, Hulk, Thor, Iron Man si Nick Fury. Lee si Kirby vor extinde metafora cu „super-eroul renegat” si la alte creatii precum X-Men in 1963. Un grup de oameni mutanti cu superputeri incearca sa-i ajute chiar pe oamenii care se tem de ei si ii detesta pentru ca sunt diferiti, X-Men a fost o alegorie puternica pentru „a fi nascut diferit”. Iar la sfarsitul anilor 70, scriitorul evreu de benzi desenate Chris Claremont va introduce fatis personaje evreiesti in povestea X-Men, precum Kitty Pryde, care purta adesea un colier cu steaua lui David la gat. Claremont este si cel care va oferi o noua poveste pentru rivalul celor din grupul X-Men, Magneto, explicand ca ura ticalosului pentru umanitate provine din copilaria sa in care a indurat ororile lagarelor de concentrare naziste.

Romanele grafice

Pana la mijlocul anilor 80, benzile desenate de marimea unui roman, sau „romanele grafice” se aflau pe primul val de popularitate in presa principala, in mare parte datorita operei revolutionare a lui Art Spiegelman, Maus. O bibliografie in benzi desenate despre experientele tatalui lui Spiegelman din timpul Holocaustului, cartea cuprindea de asemenea o poveste in cadru despre relatia disfunctionala a lui Spiegelman cu tatal sau in zilele noastre. Poate cel mai fascinant aspect al lui Maus era ca personajele din carte sunt desenate ca animale: evreii sunt soareci, germanii sunt pisici. In 1992, la un an dupa ce partea a doua din Maus a fost lansata, opera lui Spiegelman a castigat Premiul Pulitzer, prima astfel de onoare pentru un roman grafic sau carte de benzi desenate.

Fireste, Spiegelman nu a fost prima persoana care a popularizat romanul grafic. Will Eisner, creatorul benzilor desenate din 1940 Spiritul, a creat romanul grafic Un contract cu Dumnezeu in 1978. O colectie de patru povesti despre viata in chirie din Bronx a tanarului Eisner, Un contract cu Dumnezeu  il are ca personaj pe Frimme Hersh, un evreu pios care renunta la credinta sa cand tanara sa fiica moare. Si  Harvey Pekar, un functionar evreu modest din Cleveland, a petrecut ultimii 30 de ani scriind o cronica despre amanuntele din viata sa in paginile cartii de benzi desenate autobiografice – Splendoare americana.

Astazi, romanele grafice cu subiecte evreiesti sunt mai obisnuite decat niciodata.  Aceasta abundenta de opere noi include romane grafice precum cel al lui James Sturm The Golem’s Mighty Swing (Leaganul lui Golem cel Puternic), cel al lui Miriam Katin We Are On Our Own (Suntem pe cont propriu), al lui Ben Katchor The Jew of New York (Evreii din New York)  si Joe Kubert Yossel: April 19, 1943 (Yossel: 19 aprilie 1943).  Nu putem decat sa ne imaginam ce va rezerva viitorul creatorilor evrei de carti de benzi desenate. Dar „scrisul este pe perete” iar in acest caz scrisul este invelit intr-un balon de cuvinte.

Reclame

NOTĂ OrtodoxINFO

Nu stim motivul pentru care au sfarsit astfel articolul, dar expresia „scrisul este pe perete” face referire la Daniel, capitolul 5 din Sfanta Scriptura:

 

  1. Regele Belşaţar a făcut un mare ospăţ pentru o mie din dregătorii săi şi în faţa celor o mie a băut vin.

  2. Belşaţar când era în toiul ospăţului, la băutul vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint pe care Nabucodonosor, tatăl său, le luase din templul din Ierusalim, ca regele să bea vin din ele, împreună cu dregătorii săi, femeile sale şi concubinele sale.

  3. Atunci au fost aduse vasele de aur şi de argint care fuseseră luate din templul lui Dumnezeu din Ierusalim şi au băut din ele regele şi dregătorii săi, femeile sale şi concubinele sale.

  4. Ei au băut vin şi au preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră.

  5. În aceeaşi clipă au ieşit degetele unei mâini de om, care au scris în faţa sfeşnicului celui mare pe tencuiala peretelui palatului regal, şi regele a văzut vârful degetelor mâinii care scria.

  6. Atunci faţa regelui s-a îngălbenit şi gândurile lui s-au tulburat; încheieturile coapselor sale au slăbit, iar genunchii i se izbeau unul de altul neîncetat.

  7. Regele a început să strige din toate puterile să i se aducă prezicătorii, caldeii şi tâlcuitorii de semne. Atunci el a prins a grăi şi a zis tuturor înţelepţilor din Babilon: “Oricine va citi scrisul acesta şi îmi va arăta tâlcuirea lui va fi îmbrăcat în veşmânt de purpură, lanţ de aur i se va pune împrejurul gâtului lui şi va cârmui ca al treilea în regatul meu!”

  8. Atunci au venit toţi înţelepţii regelui, dar nu au putut citi scrisul, nici să-i facă cunoscut înţelesul lui.

  9. Regele Belşaţar s-a înspăimântat foarte, faţa lui s-a îngălbenit, iar dregătorii lui au rămas înmărmuriţi.

  10. Regina, auzind strigătul regelui şi al dregătorilor, s-a dus in cămara de ospăţ. Ea a început a grăi şi a zis: “O, rege, să trăieşti în veac! Gândurile tale să nu te înspăimânte, şi chipul feţei tale să nu se schimbe!

  11. În regatul tău se află un om care are în el Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt şi în vremea domniei tatălui tău a fost descoperită în el lumină, pricepere şi înţelepciune, ca înţelepciunea dumnezeiască, iar regele Nabucodonosor, tatăl tău, l-a pus mai-marele tâlcuitorilor ele semne, al caldeilor, al cititorilor în stele şi al înţelepţilor.

  12. Din pricină că s-a descoperit în Daniel un duh înalt, o ştiinţă şi o pricepere de a tâlcui visele, de a dezlega lucrurile greu de înţeles şi de a descoperi tainele, pentru aceasta regele i-a dat numele de Beltşaţar. Deci cheamă pe Daniel, şi el îţi va arăta tâlcuirea”.

  13. Daniel a fost adus înaintea regelui. Regele a zis atunci lui Daniel: “Tu eşti Daniel, cel dintre robii iudei pe care i-a adus tatăl meu din Iuda?

  14. Am auzit că în tine este Duhul lui Dumnezeu şi că în tine se află lumină, pricepere şi înţelepciune fără seamăn.

  15. Acum au fost aduşi la mine înţelepţii şi prezicătorii ca să-mi citească scrisul acesta şi să-mi facă cunoscută tâlcuirea lui, dar nu au fost în stare să-mi spună tâlcuirea acestor cuvinte.

  16. Şi eu am auzit despre tine că tu poţi să tâlcuieşti visele şi să dezlegi cele tainice. Acum, dacă tu eşti în stare să citeşti scrisul şi să-mi faci cunoscută tâlcuirea lui, vei fi îmbrăcat în veşmânt de purpură şi lanţ de aur vei avea împrejurul gâtului tău şi vei cârmui ca al treilea în regatul meu”.

  17. Atunci Daniel a început să vorbească şi a grăit regelui: “Darurile tale poţi să le păstrezi pentru tine, iar lucrurile de preţ dă-le altora; căci eu voi citi regelui scrisul şi îi voi face cunoscută tâlcuirea lui.

  18. O, rege! Dumnezeu cel Preaînalt a dat lui Nabucodonosor, tatăl tău, regatul, mărirea, cinstea şi strălucirea.

  19. Iar din pricina puterii pe care El i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi limbile erau înfricoşate şi tremurau înaintea lui; el omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi cobora pe cine voia.

  20. Şi pentru că inima lui se trufise şi duhul lui se împietrise până la mândrie, a fost coborât de pe scaunul regatului său şi vrednicia lui i-a fost luată;

  21. Şi a fost izgonit din neamul omenesc, iar inima i s-a făcut asemenea dobitoacelor, şi a locuit cu asinii sălbatici, mâncând iarbă ca boii şi şi-a udat trupul din roua cerului până a recunoscut că Dumnezeu cel Preaînalt are putere peste împărăţia oamenilor şi aşază peste ea pe cine vrea.

  22. Şi tu, fiul său, Belşaţar, tu nu eşti smerit cu inima, măcar că tu ştii toate acestea.

  23. Şi te-ai ridicat împotriva Stăpânului cerului şi ai adus vasele templului Său înaintea ta, şi ai băut vin din ele, tu şi dregătorii tăi, femeile tale şi concubinele tale, şi ai preamărit dumnezei de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, dumnezei care nu văd, nici nu aud şi nici nu cunosc nimic, iar pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale, nu L-ai cinstit.

  24. Atunci a trimis El vârful mâinii care a scris aceste cuvinte.

  25. Iată inscripţia care a fost scrisă: Mene, mene, techel ufarsin.

  26. Aceasta este tâlcuirea cuvântului mene: Dumnezeu a numărat zilele regatului tău şi i-a pus capăt.

  27. Techel: l-a cântărit în cântar şi l-a găsit uşor.

  28. Peres: a împărţit regatul tău şi l-a dat Mezilor şi Perşilor”.

  29. Atunci a poruncit Belşaţar şi au îmbrăcat pe Daniel în veşmânt de purpură şi i-au pus lanţ de aur la gâtul lui şi au dat de veste că el va cârmui ca al treilea în împărăţie.

  30. Chiar în noaptea aceea a fost omorât Belşaţar, împăratul Caldeilor.

 

Daniel a fost evreu si mare prooroc. Si este unul dintre Sfintii din Calendarul Ortodox:

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie17.htm

Nu cumva insa, multi dintre evreii zilelor noastre se comporta precum acel rege babilonian Belsatar?

In articolul de mai sus, se recunoaste faptul ca ei au creat si stapanesc industria benzilor desenate, precum si desenele animate si filmele ce au derivat din ele. Toate pline de un simbolism ce este uraciune inaintea lui Dumnezeu.

Ba mai mult, tot ei recunosc ca:

 

“A fost o situatie asemanatoare cu cea a industriei de filme de la inceputuri, in care regizori, producatori si executanti  evrei care se confruntau cu anti-semitismul in alte industrii si-au construit o industrie a lor proprie.”

 

Adica industria de filme ei au creat-o si este “o industrie a lor proprie”. Am fi vrut sa stim in ce alte industrii considera ei ca s-au confruntat cu anti-semitismul, dar asta-i alta tema de discutie.

Cititi va rugam si:

SUPERMAN – un super erou EVREIESC, un personaj ce pregateste mentalul maselor cu ANTIHRISTUL care va veni

MISS ISRAEL (Gal Gadot) este WONDER WOMAN (Femeia Fantastica), amazoana care apara omenirea de la Primul Razboi Mondial incoace

 

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button