MESAJUL SRI: Nu supărați ExxonMobile, căci altfel Rusia va anexa Insula Șerpilor / De ce sunt secrete documentele prin care România a cedat companiilor vestice gazele de la Marea Neagră? / Trădarea e din 1990 sau din 2008, din timpul lui Călin Popescu Tăriceanu? / Cerem NAȚIONALIZAREA ZĂCĂMINTELOR de la Marea Neagră

Dupa cum stiti: ADEVARATĂ TRĂDARE: Gazul românesc din Marea Neagră este al companiilor străine. Cantitățile sunt uriașe, dar noi vom primi mărunțiș

Adica al ExxonMobil şi OMV. Cu ce se alege Romania din toata aceasta afacere? Cu redevente minuscule, deci cu maruntis.

Ce face ExxonMobil cu gazul sau? Il vinde Ungariei: ExxonMobil vinde gazul romanesc Ungariei

Dar asta nu e tot. Iata ce putem citi la Scandalul gazelor românești din Marea Neagră ia amploare. „Sunt presiuni EXTERNE enorme” de pe News Team:

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu reacționează față de presiunile externe pentru vânzarea la preț de nimic a gazelor naturale ale României din Marea Neagră.

„Eu NU votez așa ceva! Sunt exercitate presiuni enorme pentru ca Parlamentul României să voteze zilele următoare un proiect legislativ prin care renunțăm la impozitarea veniturilor suplimentare obținute de companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră!

Ce se întâmplă, pe înțelesul tuturor:

1. Prin dereglementarea prețurilor gazelor naturale (impusă de Comisia Europeană), companiile care extrag și comercializează gaze naturale au obținut și obțin doar stând în fotolii venituri suplimentare consistente.
2. Pe fondul creșterii la nivel mondial a prețului gazelor naturale, pentru a veni în sprijinul cetățenilor, în sprijinul consumatorilor finali, România a instituit un impozit asupra veniturilor suplimentare obținute din fotolii, fără niciun cost suplimentar, de companiile care extrag și comercializează gaze naturale.
3. Pe vechea reglementare, acest impozit urma să se aplice doar asupra veniturile suplimentare obtinute pana la data de 31 decembrie 2014.
4. În luna martie a acestui an, am votat în Parlament o Lege care abrogă articolul care impunea ca impozitarea să nu se mai aplice în cazul veniturilor suplimentare obținute după data de 31 decembrie 2014!
5. Săptămânile următoare, sub presiunile enorme ale puternicelor companii străine, precum și sub presiunile înalților emisari ai partenerilor… strategici, suntem pe cale să votăm așa-numita Lege a perimetrelor petroliere offshore. Prin articolele 18 și 19 ale acestui proiect legislativ, urmează să:

– RENUNȚĂM la impozitarea veniturilor suplimentare în cazul tuturor exploatărilor maritime. Cu alte cuvinte, 0 IMPOZIT pentru tot ce obțin ca venit suplimentar companii precum OMV și ExxonMobil din extragerea și comercializarea de gaze naturale de la Marea Neagră (partea românească)!

– ÎNGHEȚĂM redevențele (adică banii pe care trebuie să ni-i plătească toate companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră) la nivelul din acest an (2018). Pe toată durata exploatării, noi NU vom mai putea umbla DELOC la aceste redevențe!

– DESPĂGUBIM companiile străine! Dacă au plătit deja acest impozit pe veniturile suplimentare, companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră vor PRIMI BANII ÎNAPOI!

Proiectul legislativ a trecut de Senat în această formă și urmează să fie votat în Camera Deputaților în sesiunea extraordinară, ca urmare a presiunilor enorme exercitate de companiile străine și înalții emisari… strategici.

Iată o scurtă trecere în revistă a presiunilor:

9 ianuarie 2018: Klaus Iohannis s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu o delegaţie OMV-Petrom, condusă de directorul general al grupului OMV AG, Rainer Seele, care a subliniat „nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal şi legislativ, care trebuie să susţină performanţele companiilor”. „În ceea ce priveşte parteneriatul dintre OMV-Petrom şi Exxon-Mobile pentru exploatarea perimetrului Neptun Deep, acesta continuă să reprezinte un interes major, atât pentru statul român, cât şi pentru investitori.”

Luni, 18 iunie 2018: Wess Mitchell, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, aflat la București: „Evident, urmărim îndeaproape evoluţiile, sperăm ca Parlamentul să adopte o lege a offshore-ului care să încurajeze investiţiile prin mecanismele legate de taxe şi prin modul în care este structurată”.

Luni, 25 iunie 2018: Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, a avut întâlniri la nivel înalt cu doi membri proeminenți ai cabinetului SUA, secretarul de stat Mike Pompeo şi secretarul energiei, Rick Perry. Cei doi oficiali au discutat printre altele și despre importanţa prezenţei companiilor americane în sectorul energetic românesc. „În cadrul întrevederii cu secretarul energiei Rick Perry, au fost discutate dimensiunile principale ale cooperării în domeniul energiei, valorificarea resurselor energetice de la Marea Neagră, aspecte privind securitatea energetică regională şi dezvoltarea proiectelor de transport şi interconectivitate, cu accent pe proiectul BRUA (coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Totodată, vicepremierul Ana Birchall a reiterat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui climat investițional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.”

Miercuri, 27 iunie: Kristof Terhes, CEO al transportatorului maghiar de gaze FGSZ, a criticat întârzierea legii offshore, pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Joi, 28 iunie: Ministrul afacerilor externe și al comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó: „Este important ca presiunea internațională să fie menținută pentru ca România să înceapă extracția gazelor naturale din Marea Neagră începând cu anul 2022”.

Joi, 28 iunie: Ambasada SUA în România o citează pe Sandra Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA: „România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislaţie care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră”.

Sâmbătă, 30 iunie 2018: Ministerul Afacerilor Externe român emite un comunicat prin care subliniază „modul exemplar de cooperare a autorităților române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră și eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În acest sens, Legea privind derularea operațiunilor petroliere pe mare (offshore) este pe agenda prioritară a Parlamentului României și va asigura un cadru stimulativ pentru investițiile în acest domeniu”.

Sâmbătă, 30 iunie: Ambasada SUA în România distribuie o parte din mesajul transmis de Departamentul de Stat american la finalul Conferinței Mondiale a Gazelor: „Resursele românești de hidrocarburi din Marea Neagră reprezintă o promițătoare și încă nevalorificată sursă de energie care ar întări piețele de energie și securitatea energetică a regiunii. Urmărim îndeaproape evoluțiile pe măsură ce Parlamentul și Guvernul României elaborează legislația care va asigura cadrul fiscal și legal stabil de care este nevoie pentru ca firmele din domeniul energetic să investească în exploatarea acestei resurse.”…

În final, amintesc ce spunea – foarte corect! – Liviu Dragnea în data de 26 februarie 2018, după ce se întâlnise la Parlament cu o delegaţie a companiei petroliere americane ExxonMobil pentru a discuta despre proiectul legii offshore: „Legea a trecut de Senat, o vom analiza în comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, dar vom mai cere un punct de vedere de la Guvern, ne interesează să vedem care e şi câştigul statului român. Proiectul legii a fost iniţiat şi trimis în Parlament de Guvernul Tudose. Vorbim de o exploatare de mai mult de 30 de ani, trebuie predictibibilitate pentru investitor. Legea nu se aplică doar pentru perimetrul respectiv (al ExxonMobil), e posibil ca acolo să mai fie alte perimetre şi nu vrem să fie o lege care să priveze statul roman de nişte venituri rezonabile. În sensul ăsta vom analiza în Parlament, în comisia respectivă. Toţi dorim investiţii în România, dar am vrea să rămână şi ceva pentru acest stat!”…

În concluzie, fac apel la toate persoanele responsabile din Parlamentul României – NU e deloc firesc să se voteze așa ceva fără ample dezbateri, doar pentru că se fac presiuni imense! Este a nu știu câta oară când decidenții români cedează în fața puternicului LOBBY străin! În forma actuală (cu articolele 18 și 19, la care am făcut referire mai sus) eu NU am de gând să votez acest proiect legislativ!”, a scris Liviu Pleşoianu pe Facebook.

In traducere, se fac presiuni pentru ca si acel maruntis sa fie cat mai mic, eventual chiar deloc. Si atunci unii se opun. Moment in care intra in scena SRI. Iata ce putem citi la SRI: Rusia ar vrea să anexeze Insula Șerpilor de pe Flux 24:

În plin scandal al legii offshore privind exploatarea de către americani a gazelor din Marea Neagră, SRI livrează un duș rece, avertizînd că Rusia ar putea încerca anexarea Insulei Șerpilor, după modelul Crimeei, ceea ce ar însemna să pună mîna cu totul pe resursele energetice românești.

Acum cîteva săptămîni, un avion Antonov An-26 al Forţelor Navale ucrainene ar fi depistat o navă militară rusă dotată cu sisteme de rachete în Marea Neagră, în apropierea Insulei Șerpilor, ceea ce a dus la trimiterea în zonă de avioane de recunoaştere ucrainene, pentru urmărirea navei suspecte.

Administrația Putin a dezmințit informația. Dar, temerile rămîn.

Iar SRI o spune pe șleau, într-o analiză publicată în ultimul număr al revistei Intelligence despre gazele din Marea Neagră.

”Bazinul Mării Negre are un rol esenţial pentru poziţia strategică a României, nu numai pentru că reprezintă un coridor de transport trans-continental, care leagă Europa de Asia şi de Orientul Apropiat, ci şi pentru că pe platforma continentală a ţărilor riverane de la Marea Neagră au fost descoperite importante zăcăminte de petrol şi gaze.
În afară de resursele energetice din Marea Neagră, România deţine şi infrastructuri în domeniul naval şi petrolier, având rafinării, platforme de foraj şi de extracţie, importante infrastructuri maritime comerciale şi forţe militare care pot juca un rol deosebit în noua arhitectură geopolitică şi strategică euro-asiatică(…)

Din punct de vedere al aprovizionării cu energie, un factor de risc pentru comunitatea europeană îl constituie un eventual blocaj al Strâmtorii Bosfor. Această situaţie ar genera costuri suplimentare pentru rutele ocolitoare, dar şi întârzierea în livrarea resurselor energetice necesare atât în industria energetică cât şi în domeniul transporturilor din Uniunea Europeană.

Din aceste considerente, explorarea, dezvoltarea şi exploatarea ţiţeiului şi gazelor naturale de pe platforma continentală românească a Mării Negre constituie o sursă alternativă de aprovizionare a Europei cu resurse energetice, dar şi un factor de stabilitate pentru Uniunea Europeană. Europa îşi poate reduce, astfel, dependenţa de sursele externe” se afirmă în analiză.

”Un potenţial risc pentru România ar fi anexarea Insulei Şerpilor de către Rusia”

Există, însă, și probleme, deloc mici.

O spune tot SRI: ”Regiunea Mării Negre nu prezintă garanţii de securitate, dinamica politico-economică fiind în continuă transformare(…)
Odată cu preluarea controlului asupra Peninsulei Crimeea (situată la o distanţă de numai 230 km de frontiera cu România), Federaţia Rusă a preluat indirect, prin intermediul „Republicii Crimeea” şi controlul asupra resurselor energetice din zonă.
Un potenţial risc pentru România, în cazul în care ar activa pe cont propriu şi nu ar face parte din formatele bilaterale şi multilaterale din regiune, ar fi anexarea insulei Şerpilor de către Rusia, după modelul Peninsulei Crimeea. Acest lucru ar avea ca şi consecinţă încălcarea Deciziei Curţii de la Haga cu privire la insula Şerpilor care a fost disputată în trecut de România şi Ucraina. Potrivit unui astfel de scenariu Rusia ar putea emite, ulterior, pretenţii asupra zonei economice maritime din proximitatea României, în zonele de explorare şi exploatare a resurselor energetice care conferă un plus de independenţă energetică.
Evoluţiile geopolitice recente plasează România în zona de confruntare a intereselor principalilor actori, inclusiv în domeniul activităţii informative” se mai arată în document.

Soluția de contracarare a unui asemenea plan rusesc?

”Mijloacele principale de asigurare a securităţii energetice internaţionale sunt acordurile bilaterale privind asigurarea securităţii reciproce, intrarea statelor în alianţele multilaterale, organizaţiile internaţionale mondiale, structurile şi instituţiile regionale pentru menţinerea securităţii, demilitarizarea şi democratizarea ordinii politice internaţionale şi instaurarea supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale.” punctează SRI

Ceea ce, în traducerea mesajului serviciului de informații, ar putea însemna următoarele: or avea americanii pretenții cam mari în materie de redevențe și de alte chestii fiscale ținînd de exploatarea de gaze, dar fără prezența lor în zonă am putea pierde rezervele cu totul, în favoarea rușilor.

In traducerea noastra, SRI-ul agita bau bau-ul rusesc pentru ca Romania sa nu se agite nici macar pentru niste “chestii fiscale” cat de cat mai mari.

Istoric

Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_%C8%98erpilor:

Podișul continental din sudul Insulei Șerpilor, în dreptul Sulinei, a intrat în litigiul teritorial dintre România și Ucraina, care a fost judecat la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga. Zona litigioasă a fost artificial lărgită până la suprafața maritimă de 12.000 km² prin extinderea revendicărilor ucrainene mult la apus de linia echidistantă între coastele sale și cele ale României. Miza disputei era îndeosebi economică: posibilitatea explorării și, eventual, exploatării resurselor de hidrocarburi. Ambele părți au declarat de la început că vor respecta judecata Curții, indiferent care va fi.^[8]

CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României, anume 9.700 km² cu o adâncime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume 2.300 km² cu o adâncime medie sub 50 m, incluzând totalitatea apelor teritoriale ale insulei Șerpilor, inclusiv în dreptul Sulinei.^[9][10][11] Prin acceptarea acestei judecăți, litigiul teritorial major s-a stins, litigiul minor privind insula Maican de pe brațul Chilia și partea de sud a golfului Musura din nordul imediat al Sulinei, rămânând singura divergență teritorială între România (care le revendică) și Ucraina (care le stăpânește).

Asadar, SRI-ul bate campii. Rusia nu poate lua Insula Serpilor (partea de 20% care a rămas Ucrainei) dupa modelul Crimeei si oricum, chiar daca o ia prin vreun alt procedeu, este cu totul neinteresant. Importanta nu este insula, ci zona, din care Romania are aproape 80%. Iar daca totusi Kremlinul ar fi populat de imbecili care ar decide anexarea celor 80 de procente, atunci asta ar insemna razboi cu Romania, adica razboi cu NATO, adica am intra intr-o cu totul alta zona de discutii, fara nici o legatura cu ce insira SRI mai sus. Dar Kremlinul nu este populat de imbecili care sa declanseze al treilea razboi mondial pentru Insula Șerpilor, asa ca totul nu este decat un bau bau.

Deci SRI-ul s-a pus in slujba companiilor petroliere din vest, cand de fapt trebuia sa faca altceva, ca tot se ocupa de protocoale si binoame. Ceva legat de faptul ca petrolul si gazele naturale extrase din zonă nu mai aparţin României, deoarece fostul premier Călin Popescu Tăriceanu le-a concesionat încă înainte de victoria de la Haga.

Iata, de exemplu, ce putem citi la Tariceanu a concesionat resurse din Insula Serpilor inainte de verdictul de la Haga (VIDEO) de pe Ziarecom din 4 februarie 2009:

Cu doar cateva saptamani inainte de a parasi Palatul Victoria, Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a cedat dreptul de explorare a unor perimetre aflate in zona de litigiu din jurul Insulei Serpilor unei firme cu un capital social de numai 200 de lei, desi Curtea de la Haga nu se pronuntase inca asupra acestui diferend intre Romania si Ucraina.
Mai precis, pe 12 noiembrie 2008, guvernul Tariceanu a aprobat un act aditional clasificat la un contract prin care firma Sterling Ressources primea dreptul de explorare si impartire a unor perimetre aflate in zona de litigiu, informeaza Realitatea TV.

Nu este de mirare ca rezervele importante de resurse au atras atentia marilor jucatori mondiali de pe piata petrolului, cu mult timp inainte de pronuntarea verdictului companii precum Total, Royal Dutch Shell si British Petroleum declarandu-se interesate sa investeasca sume importante in prospectarea si exploatarea rezervelor de petrol si gaze din Marea Neagra.
Mai greu de inteles este motivul pentru care guvernul Tariceanu a dat in noiembrie o ordonanta prin care perimetrele Pelican si Midia, o parte dintre perimetrele pentru care Romania si Ucraina s-au judecat la Haga, nu mai sunt in posesia statului roman, ci au fost concesionate firmei Sterling Ressources, firma care are ca reprezentanta in Romania o firma cu un capital social de 200 de lei.

In plus, la finalul ordonantei respective se specifica faptul ca anexa nu se publica, fiind clasificata potrivit legii, motiv pentru care nu se poate spune cu exactitate pe cati ani a fost concesionata resursa si nici contra carei sume.
Mihai Gherman, directorul general adjunct al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, a declarat marti seara, la „Realitatea te priveste”, ca nu este vorba de o concesionare a unor zacaminte si nici despre un nou acord petrolier aprobat in luna noiembrie.

„Este un act aditional la un acord existent prin care au fost convenite niste clauze. Drepturile n-au fost oferite anul trecut in noiembrie, ci decurg din niste acorduri petroliere semnate inca din 1990 si intrate in vigoare in 1992. Contractul petrolier a fost incheiat cu firma Enterprise care, in conformitate cu prevederile legii petrolului, a avut dreptul sa transfere acordul”, a spus acesta.

„Ulterior, dupa ce a fost incheiat cu firma Enterprise, acordul a trecut pe la firma Paladin si a ajuns la firma Sterling, care este actualul titular. Asadar, nu a fost incheiat un acord nou in 2008, ci doar un act aditional prin care au fost convenite niste prevederi contractuale, printre care o serie de programe de lucrari”, a explicat Gherman.

Directorul general adjunct al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale a mai spus ca in acord au fost incluse niste clauze contractuale menite sa faca aplicabila actuala legislatie.
„In 1992, cand au fost incheiate acordurile petroliere, nu se stia ca, in 1997, zona respectiva o sa intre in zona de delimitat, in zona de disputa cu Ucraina”, a concluzionat acesta.

Actualul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, s-a declarat nemultumit de aceasta situatie iar presedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputatilor, social-democratul Iulian Iancu, a cerut declasificarea anexei secrete.

Aiurea explicatii dă si acel Mihai Gherman, caci mai mult ne baga in ceata. Ticalosia e din 1990? Deci înainte de privatizarile strategice, adica din vremea cand Romania inca avea industria necesara pentru exploare si exploatare? De ce este secret?

Cerem NATIONALIZAREA ZACAMINTELOR de la Marea Neagră!