X

“Drum de foc și biruință pentru Garda ta…” – 91 de ani de la înființarea Mișcării Legionare (Legiunea Arhanghelul Mihail)

de null

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Mai sus este prezentat unul din primele pelerinaje organizate de foștii deținuți politici legionari la cimitirul din Țigănești, la mormântul unuia dintre cei 5 întemeietori ai Legiunii Arhangelul Mihail, Radu Mironovici, organizat acum 23 de ani, pe 24 iunie 1995, informează Buciumul. Un reportaj PRO TV de pe vremea când televiziunile mai prezentau la știri astfel de evenimente (astăzi subiectul e tabu)… Aceste manifestări memoriale erau organizate de Fundația Bunavestire și AFDPR. Cel care citește ordinul de zi al lui Corneliu Zelea Codreanu este Dimitrie Paciag, poreclit Gandhi, legionar cu peste 18 ani detenție politică, lider al Fundației Bunavestire.

Image result

Capitanul Corneliu Zelea Codreanu la Gara de Nord la venirea lui Mota si Marin Feb 1937

Corneliu Codreanu la Casa Verde

Corneliu Zelea Codreanu

Studentii-Vacaresteni-Corneliu-Zelea-Codreanu-Arhiva-Tip-Moldova-Roncea-Buzatu

Ion Moța, Ion Zelea Codreanu și Corneliu Codreanu

Capitanul Corneliu Zelea Codreanu la Gara Mota Marin

Image result

Female Iron Guard members Romania

Image result for IRON GUARD ROMANIA

Codreanu

Ion Moța

Codreanu la Carmen Sylva (Eforie)

Fericitul Radu Gyr - via Roncea Ro

NOTĂ OrtodoxINFO
Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

6 comentarii

  1. Radu Gyr – Ne vom intoarce intr-o zi

    Ne vom intoarce intr-o zi,
    Ne vom intoarce neaparat.
    Vor fi apusuri aurii,
    Cum au mai fost cand am plecat.

    Ne vom intoarce neaparat,
    Cum apele se-ntorc din nori
    Sau cum se-ntoarce, tremurat,
    Pierdutul cantec, pe viori.

    Ne vom intoarce intr-o zi.
    Si cei de azi cu pasii grei
    Nu ne-or vedea, nu ne-or simti
    Cum vom patrunde-ncet in ei.

    Ne vom intoarce ca un fum,
    Usori, tinandu-ne de mani,
    Toti cei de ieri in cei de-acum,
    Cum trec fantanile-n fantani.

    Cei vechi ne-om strecura, tiptil,
    in toate dragostele noi
    Si-n cantecul pe care si-l
    Vor spune altii, dupa noi.

    In zambetul ce va miji
    Si-n orice geamat viitor,
    Tot noi vom sta, tot noi vom fi,
    Ca o samanta-n taina lor.

    Noi, cei pierduti, re-ntorsi din zari,
    Cu vechiul nostru duh fecund,
    Ne-napoiem si-n disperari,
    Si-n rani ce-n piepturi se ascund.

    Si-n lacrimi ori in mangaieri,
    Tot noi vom curge, zi de zi,
    in tot ce maine, ca si ieri,
    Va sangera sau va iubi.

  2. PRINOS LEGIONARILOR

    Scumpi legionari de flăcări, cu iubirea’n suflet – pară, –
    Pe-ale căror mari stindarde stă scris: “Totul pentru Țară!”, –
    Din ce sori, cununi de raze cum au sfinții din altar,
    Să-mi sui sufletul să smulgă, pentru fruntea voastră dar?

    Binecuvântează sfinții, – şi soboru’ntreg de clerici, –
    Oastea voastră luminoasă ziditoare de biserici!
    Binecuvântați, în ceruri, să fiți voi, legionari,
    De Arhanghelii cei mari
    Ale căror case sfinte
    Şi-au aflat în minți morminte
    Şi’ntru pomenirea căror, – prin poene-cuib de cuci, –
    Voi, legionari năpraznici, înălțați într’una Cruci!…

    Binecuvântați de-apururi, fiți de cei ce, frânți pe sapă,
    Arşi de sete’n miez de vară, vor sorbi din ciuturi apă
    Dăruită de adâncul răcoroaselor fântâni
    Ce cu trudă-au fost durate, de legionare mâni…

    Binecuvântat să fie cel ce, – fără bani şi fără pâine, –
    V’a’nvățat cum se clădeşte România cea de mâine!…
    Cel ce, numai prin iubire, –
    Şi’n tăcere de haiduci, –
    V’a’nvățat cum se ridică mândre porți la cimitire.
    Şi altare
    De’nchinare,
    Şi troițe la răscruci!…

    Pururea mărire vouă, mari legionari de plai, –
    Crâng ce creşte, plin de viață, peste-atâta putregai, –
    Brațe tari cum e oțelul ce, lovit, scântei aruncă, –
    Sfinți trăind prin trei mistere: cântec, rugăciuni şi muncă!

    Când văd taberele voastre, binele cum şi-l revarsă
    Peste suflete, ca ploaia peste țarina cea arsă:
    Cum abateți ape late
    Printre holdele’nsetate;
    Când mă uit cum, – spre’nălțarea neamului plin de obidă, –
    Pentru sfintele altare, faceți munți de cărămidă, –
    Plânsu-mi năpădeşte’n gene şi, cu ochii’n caldă rouă,
    Pentru neamu’ntreg fac cruce şi suspin: “Mărire vouă!”.

    Vadă cerul fapta voastră cea de măreție rară, –
    Mari legionari ce ardeți toți în: “Totul pentru Țară”!
    Căci, prin voi eu văd aevea, – pururea nepieritoare, –
    Țara care se ridică: munte de-aur până’n soare,
    Munte – clocot de lumină, –
    Ca să nu-şi mai aibă ‘ntrânsul nici o fiară vizuină,
    Şi, păzit de mii Arhangheli, sub cununi de sori mereu,
    Pe-acel munte să’nflorească zâmbetul lui Dumnezeu!…

    Vasile MILITARU
    1937

  3. MORMÂNTUL CĂPITANULUI

    De-aici’nainte, Vremea se măsoară
    cu trudnicile Tale oseminte,
    şi Veacul care curge peste țară
    începe din cenuşa Ta fierbinte.

    Mergi printre noi cu sfânta-Ți moarte vie,
    ne tămâiezi cu marea Ta tăcere…
    Mormântul Tău e numai Înviere,
    Prin tine luminăm de Veşnicie.

    Prin Tine bem, setoşi, din Mântuire,
    Prin Tine doar, ne-am curățit de zgură…
    Isvor ne eşti şi cină şi zidire
    şi patrafir şi cuminecătură…

    Eşti azima pe care’n plâns o cere
    inima noastră pururea flămândă.
    Eşti drumul nostru către zări de miere,
    eşti perna pentru tâmpla fumegândă…

    Eşti ruga Țării pentru biruință,
    mistria noastră’n aur ferecată:
    dalta de foc înfiptă în credință…
    Mormântul tău e viața noastră toată.

    Venim lângă țărâna Ta iubită,
    şi umbra Ta, prin smirnă de balade
    ne-atinge cu plutirea ei sfințită
    şi ne preschimbă’n torțe şi în spade.

    Cu duhul Tău – mireasmă de grădină –
    ne miruim, sub zâmbet de icoane.
    Culegem din mormântul Tău lumină
    şi ne spălăm obrajii de prigoane.

    Luăm un pumn de lut din groapa sfântă
    şi-l punem pe vechi răni din închisoare,
    şi rănile din noi tresar şi cântă,
    se fac medalii şi zâmbesc în soare…

    Dar de-or veni, cândva, cu paşi uşarnici,
    la groapa Ta, mişeii şi viclenii,
    şi se vor bate’n piept cu pumni fățarnici,
    slăvind lumina sfintelor vedenii,

    Mormântul Tău, gemând să se ridice
    şi duhul Tău, țâşnind din veşnicie,
    într’un năpraznic fulger să despice
    pângăritoarea lor nemernicie!

    RADU GYR
    Revista”Falanga”, Bucureşti. Anul IV, Nr. 26, 9 Decembrie 1940.

  4. Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei,si nici prigoana ,nici temnita,nici chinurile ,nici lanturile nu i-au spaimantat,ci cu putere de Sus credinta si neamul romanesc au pazit.

    Pentru rugaciunile lor,Hristoase Dumnezeule,mantuieste sufletele noastre.AMIN

  5. UN ROMAN IUBIT DE ALTI ROMANI ?!
    Pornind doar si de la aceasta esenta NESPECIFICA ROMANILOR,si cred ca acest CAPITAN impreuna cu adeptii lui sint PLAMADITI dintr-o alta stofa.decot e.cladit romanul de la facere pina azi.
    Romanul nu stie ce este IUBIREA pentru aproapele,deci exclus.sa o cunosca pe cea de DUMNEZEU.
    CONSECINTA este incapacitatea natiei de a se ridica din mocirla trecuta.prezenta si viitoare.
    MARE.OM ACEST CAPITAN SI MARI OAMENI trebuie sa fie adeptii lui daca il urmeaza pe CAPITAN DIN IUBIRE SI ADMIRATIE !
    Eu nu cunosc din UN ROMAN IUBIT DE ALTI ROMANI !
    ROMANII doar se urasc,se dusmanesc,se invodiaza se sapa.
    NEBUNUL ISI MANINCA PROPRIA CARNE asa cum romanul stie cel mai bine sa o faca.
    Romanul este FATARNICIE 100%si INTETES.
    Astea sint simtamintele dupa care un roman se ghideaza decind se naste pina moare.
    Romanul nu are scrupul

    Cred.ca romanul e mai mult o fiara decit om.
    Daca CAPITANUL si adeptii lui au avut relatii de iubire si admiratie reciproca ,calauziti de inalte idealuri morale ,NESPECIFICE ROMANULUI cred.ca a.fost doar.o greseala a geneticii romanesti.
    ROMANUL isi da pe fata de doua.saptamini adevarata masura.
    Prostie infinita,depravare,individualism,egoism,primitivism si.INCOMPETENTA crasa.
    Nu pot sa cred ca a exista UN CAPITAN si adepti sinceri si dezinteresati adunati in jurul unei inalte.morale.
    De cite ori citesc,tot am senzatie ca.este o facatura si o cacealma la.care romanul e geniu nativ

    CAZUL CARACAL este ROMANIA si 99 %dintre romani .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button