Afacerile murdare dintre Adrian Streinu Cercel și Big Pharma / Dezvăluiri Rise Project / Surse La Roche explică schema ISTERIE – VACCINARE. Răspândiți BOMBA!

E o strategie de vânzări, ne explică sursa noastră din interiorul Hoffman-La Roche. Elvețienii produc Tamiflu, medicamentul recomandat de Cercel și cumpărat masiv de stat pe fondul isteriei AH1N1:
„Streinu-Cercel e un asset (trad: bun de valoare) care-și merită banii. Îl plătești pentru pacienții din spitalul lui, îl plătești pentru numărul pacienților din toată țara, îl plătești să nu scadă numărul de pacienți pe țară, ci să îl crească, dar îl plătești și să vorbească despre marfa ta. El este ceea ce noi numim un KOL, esențial în acest business. Adică un Key Opinion Leader (trad: lider cheie de opinie). Dacă ce ai tu în portofoliu e recomandat de Streinu-Cercel, atunci medicii au încredere și prescriu.”

Iata cateva paragrafe din foarte lungul material postat de catre cei de la Rise Project pe site-ul lor:

Te fac o gripă? O diaree? Sau o ciupercă? Nici nu le simți, sunt de la ei.

Există o metodă sistematică de fraudare a Asigurărilor de Sănătate. Pe numele tău. Indiferent cine ești.

A pățit-o inclusiv fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care s-a internat pentru o gripă, dar a plecat mai bolnav. Doar în acte, fără să știe.

Se întâmplă la un spital emblematic, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, aflat de 19 ani sub patronajul unui doctor celebru:

Adrian Streinu-Cercel, omul care anunță gripa la televizor.

Practica diagnosticelor fictive – afecțiuni adăugate din burtă oamenilor care vin la spital cu diferite probleme și pentru care statul plătește, pacient cu pacient, note de plată umflate – are un efect devastator: sărăcește artificial sistemul, intoxică statisticile naționale de sănătate, umflă achiziții publice de medicamente, generează crize.

„Suntem o națiune bolnavă pentru că uneori inventăm diagnostice”, admite actualul ministru al Sănătății.

Ne-am uitat în buzunarul ascuns al halatului.

Încape aici fundația privată a lui Streinu-Cercel, în care primii șapte producători mondiali de medicamente au pompat un milion de euro doar într-un an. Jumătate au fost retrași cash, în tranșe rotunde, uneori chiar la bancomatul din curtea spitalului.

RISE a mai obținut corespondența electronică internă a Hoffman – La Roche, numărul 2 global în piața farma. Peste cinci mii de e-mailuri ale biroului regional din București dezgroapă în detaliu relația financiară cu șeful de la “Matei Balș” și 15 ani de practici ilegale.

Suntem în inima Capitalei, la câțiva pași de Obor, și vă invităm la un tur prin Sistem. […]

Prima conexiune

Are loc birocratic, când fiecare spital raportează criptat bolile identificate.

În România, sunt cinci sute în total, publice sau private, și fac asta lunar.

Primul beneficiar în flux, Școala de Sănătate Publică, cu sediul în zona Obor a Capitalei, procesează rece datele pacienților români – geografie, vârstă, sezon, intervenție etc – și alcătuiește poza de ansamblu cu banii decontați.

Sediul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

În medie, un operat pe inimă costă cam 4000 de lei pe zi, un bolnav de cancer până în 1000 de lei pe zi, o gravidă vreo 750 de lei – dar totul este analizat „în vrac”, apoi transformat în sinteze și simulări pentru Sănătate și Finanțe, ministerele care stabilesc efectiv politicile și bugetele.

400 de euro. Sold anual. Pe cap de cetățean.

Atât ți-ar reveni dacă ni s-ar împărți tuturor bugetul de stat alocat Sănătății.

Altfel, pâinea e la minister, care organizează banii pe căprării, iar cuțitul stă la Casă, care urmărește, om cu om, cum se cheltuiesc.

Circuitul banilor în sănătate

Căprăriile sunt ceea ce numim oficial Programe Naționale de Sănătate – strategiile de stat pentru bolile cu impact major asupra populaţiei, precum HIV, cancer, diabet, afecțiuni cardiologice, neurologice, urgențe de transplant etc.

Fiecare Program e păstorit de o câte o Comisie Națională, adică un for tehnic format din specialiști și prin care „Ministerul Sănătății coordonează din punct de vedere științific și metodologic domeniul de specialitate” – spune legea.

Aici s-au pus mereu la aceeași masă zmeii medicinei din România, cei mai titrați doctori pe specializările lor, profesori universitari, academicieni sau manageri de spitale. Ei au hotărât pachete medicale de bază, protocoalele terapeutice, medicamentele care circulă, prețurile lor, aparatura cumpărată, cine se poate trata în străinătate, iar lista continuă cu peste 20 de atribuții.

Deciziile se iau prin vot și sunt comunicate ministerului.

De exemplu, cei mai oncologi dintre oncologi compun Comisia Națională de Oncologie. Sunt șapte. Când nu cad de acord, șeful Comisiei stabilește singur ce și cum.

Există zeci de comisii care acoperă toate specializările, inclusiv ramuri auxiliare ca tehnologiile medicale, igiena sau bioetica.

Și peste toate, ani de zile, a guvernat un fel de comisie a comisiilor:

„Comisia Națională pentru Coordonarea Comisiilor de Specialitate ale Ministerului Sănătății”

Aceasta era compusă din 15 membri, numai somități. Printre ei, găsim miniștri controversați ca Mircea Beuran sau Daniela Bartoș,  pe rectorii Universităților de Medicină și Farmacie din București și Cluj, cele mai mari din țară, dar și chirurgi cu probleme penale și carnet de partid, precum Șerban Brădișteanu sau Irinel Popescu.

În grupul celor 15 care gândeau Strategia Națională de Sănătate, a figurat statornic și profesorul Adrian Streinu-Cercel – managerul de la Institutul „Matei Balș.”

Lucrurile au arătat astfel timp de un sfert de secol, până la reforma din 2016, când tehnocrații au limitat rolul executiv al comisiilor medicale, dar l-au conservat pe cel academic, desființând unele, modificând altele.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Recapitulare:

Tu plătești, guvernul strânge banul, ministrul și „dumnezeii” medicinei îl împart.

Și ca să nu trișeze nimeni, s-a inventat Mașina cu ambalajul său instituțional: Casa de Asigurări (CNAS).

Care, prin lege, „asigură organizarea și monitorizarea Programelor Naționale de Sănătate”, deci e contabilul cu braț de fier al statului care păzește fiecare leu din Sistem. La asta ajută clasificarea diagnosticelor și softul SIUI ce monitorizează în timp real piața de pacienți.

De la Casă, bugetul Sănătății circulă pe două artere vitale: spital și farmacie. La cine tratează și la cel care vinde tratamentul.

Dar inteligența artificială pălește când managerul de spital devine centrul unui conflict de interese: el stabilește, el împarte, el cheltuie.

Și iată cine câștigă

Corporațiile farma și doctorii care devin agenții lor nevăzuți. Avem un studiu de caz.

RISE a obținut corespondența electronică internă a Hoffman – La Roche, numărul 2 în piața globală a producătorilor de medicamente. Peste cinci mii de e-mailuri ale biroului regional din București, operat de grupul elvețian, dezgroapă în detaliu 15 ani de practici ilegale.

Perfecționate în timp, metodele La Roche variază. De la cash în valiză, excursii exotice sau „lucrări științifice” servite – plățile se disimulează din ce în ce mai sofisticat prin contracte private, nedeclarate, sinecuri pentru familie sau fundații personale.

Holdingul elvețian țintește o felie cât mai mare din cei 400 de euro pe cap de pacient român, ceea ce a condus biroul de la București la un jihad de vânzări în care au înrolat o armată de medici.

În prima linie, ca întotdeauna, se duce bătălia pentru informații: date despre pacienți, structura alocărilor bugetare, achiziții viitoare, cum circulă produsul în piață, doctori aflați pe statele paralele de plată ale concurenților. Toate statisticile naționale reprezintă o mină de aur.

Cum arata dinamica din teren?

Mesaj trimis pe 11 octombrie 2011, ora 11:07

Subiect: news clawback

Cu o zi înainte, domnul Paul Radu, Market Acces Manager la Hoffman – La Roche, fusese pe teren, într-o vizită la șeful Casei de Asigurări, iar acum dădea un raport complet. Lumea se focusa în 2011 pe modificările legii clawback, o taxă specială impusă producătorilor de medicamente.

Lobbyist neobosit, Paul Radu frecventa instituții, negocia, discuta, era plătit să deschidă uși. Funcția lui corporativă se traduce prin Director pentru Accesul pe Piață, ceea ce presupune un slalom continuu între Ministerul Sănătății, cel de Finanțe, Casa de Asigurări și vreo prezentare unde se adună medici și farmaciști influenți.

Radu provine din interior.

A lucrat 12 ani în sistem, șef peste punctul nevralgic: centrul de analiză a datelor DRG de la Școala Națională de Sănătate Publică.

Apoi, a plecat direct în sectorul privat, fiind racolat de Hoffman – La Roche, unde satisfacția se simte pe card. Creșterea vânzărilor se reflectă în buzunarul angajaților sub formă de bonusuri, conform protocoalelor stabilite la centrala din Basel, Elveția. Comisionul poate atinge maximum 6 salarii.

Description of Bonus Payment by Victor Ilie on Scribd

Au dat la noi medicamente de peste 6,5 miliarde de lei între 2009 și 2016. Aproape un sfert din bugetul Sănătății pe un an.

Contactați de RISE, Hoffman-La Roche se delimitează azi de practicile relevate în scurgerea electronică de informații pe motiv că aceste „aspecte deosebit de serioase” s-au întâmplat în trecutul companiei, ea fiind condusă acum de o nouă echipă managerială, care nu răspunde de intervalul 1999-2015.

„Dacă credeți că aceste documente relevă fapte de natură penală”, ne-a spus Andrei Vlad, reprezentantul La Roche, „vă rugăm să informați autoritățile competente”.

Intervine agentul

Un titan al sistemului medical:

Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balș”.

Vi-l introducem din perspectiva managerilor La Roche, așa cum îl percep ei tactic în industrie:

Mesaj trimis pe 6 februarie 2013, ora 20:06

Subiect: Solicitare aprobare deviz IAS 2013 – Kuala Lumpur, Malaezia, 30 iun – 03 iul 2013

Alina Mihai, cea care trimite e-mailul intern, era Product Manager la departamentul HIV/ SIDA & Tamiflu, în cadrul corporației La Roche, deci responsabilă de vânzarea medicamentelor pentru boli infecțioase, specialitatea șefului de la „Matei Balș”.

Femeia l-a flancat îndelung pe Streinu-Cercel, alimentându-l cu donații sau excursii. Treaba ei se derula practic pe holurile spitalelor, mereu în căutare de „vendors” (trad: vânzători), cum mai sunt numiți liderii medicali de opinie în argoul corporației. Îi convingea să prescrie și să promoveze produsul.

În 2013, după un deceniu deja pe statele de plată ale La Roche, compania îl trimitea pe Adrian Streinu-Cercel și la un eveniment științific, în Malaezia. E-mail-ul era adresat lui Dan Zamonea, directorul de atunci al biroului regional La Roche, care trebuia să aprobe un deviz de 36.000 de dolari.

Relațiile bazate pe sponsorizări se dovediseră profitabile încă de la început.

Uite ce spunea un e-mail mai vechi, din 2004, trimis tot către Dan Zamonea, directorul Roche România.

Mesaj trimis pe 27 octombrie 2004, ora 13:25

Subiect: FW: SOP modificat

Pegasys e un medicament cu interferon, esențial pentru bolnavii cu orice fel de hepatită infecțioasă, care se adună cu miile în fiecare an la „Matei Balș”. De aceea, emblematicul Institut reprezintă pentru La Roche o piață strategică de desfacere a celui mai marketat produs al său.

Și în timp ce managerul Streinu-Cercel semna personal studii clinice care promovează medicamentul, participa și în forul care aprobă Pegasys pe lista subvențiilor de stat. Anual, La Roche lua aviz de la Comisia Națională de Boli Infecțioase, în care activa Streinu-Cercel. Și pe care acesta a și condus-o în 2009.

În companie, procedura SOP reglementează intern sumele repartizate unui doctor în funcție de câtă marfă La Roche se poate deconta, pe mâna lui, la CNAS. Astfel, un medic putea primi între 30 și 300 de dolari pentru fiecare pacient căruia i-a recomandat să se trateze cu Pegasys. Dacă făcea reclamă medicamentului la un congres în fața mai multor colegi, „agentul” era remunerat cu 200 – 300 de dolari.

Clasamentele corporației seamănă cu jocurile piramidale.

SOP Investitii 1 by Victor Ilie on Scribd

Infecționistul care avea 5 pacienți bolnavi de ficat și tratați cu Pegasys era premiat cu o excursie la un eveniment științific undeva pe Valea Prahoveai sau la Sovata. La 10 pacienți, omul vedea Parisul, trimis la vreun congres prin Europa. Campionii cu peste 20 de pacienți pe tratament se calificau chiar la o plimbare prin America.

Schema l-a premiat și pe șeful de la „Matei Balș”.

Scurgerea de informații Hoffman-La Roche îl dezvăluie pe Adrian Streinu-Cercel indexat financiar în mai multe tabele Excel, împreună cu sute de medici care au primit bani în privat de la holdingul elvețian.

De exemplu, în anii 2000 și 2001, Cercel lua 5.370 de dolari, cât o garsonieră de provincie la acea vreme. În 2003, când era consilier al ministrului Sănătății, mai primea 6.300 de dolari. Plățile din categoria asta erau aduse în cash din contul centralei La Roche din Elveția.

Pe vremea aceea nu trebuiau declarate legal.

Din februarie 2014 e obligatoriu, iar Cercel a consemnat la vedere în 2015 cadouri, ajutoare, onorarii și venituri independente în valoare de aproape un milion de lei. Adică 16.000 euro pe lună, în afară de ambele salarii oficiale (Universitate și Institut).

Dar grosul se ascunde într-o căpușă.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Buzunarul ascuns al halatului

Înseamnă fundația privată a lui Adrian Streinu-Cercel. Poartă, însă, numele spitalului pe care îl conduce: „Matei Balș”.

Hoffman-La Roche pompa și acolo, cu titlul de donații, 71.300 de lei.

Iar suma asta e printre cele mai mici.

Șapte dintre primii zece producători farma ai lumii stau împreună pe lista de donatori ai fundației.

Peste 5,8 milioane de lei au intrat în contul ONG-ului în numai doi ani și jumătate, din ianuarie 2014 până în mai 2016, din care 5 milioane sunt bani primiți de la marii producători.

Jumătate din sumă, 2,1 milioane, a ajuns la sacoșă – retrași cash din bancă sau scoși repetitiv, în sume egale și rotunde, la bancomatul de lângă spital.

Fundația „Matei Balș” este o organizație privată, fondată și prezidată ani de zile de Adrian Streinu-Cercel, managerul spitalului de stat cu același nume. Acum, mai e doar membru.

Funcționează în incinta spitalului, la Pavilionul IV, lângă Urgențe, într-o cameră de 20 de metri pătrați. Apare și pe site-ul oficial al Institutului cu o ditamai reclama care te îndeamnă să-i donezi 2%:

„Și tu poți ajuta! Și tu poți face diferența în viața cuiva mai puțin norocos. Contribuția ta ne ajută să continuăm programele pe care le-am demarat deja.”

Nu sunt alte detalii, dar realitatea contrazice reclama. Și Institutul finanțează fundația.

Trei doctori și trei economiști, toți aflați sub comanda lui Streinu-Cercel la spital, îl încadrează oficial și în comitetul de conducere al fundației. Printre ei îi găsim pe dr. Mariana Mărdărescu, infecționist la secția de copii și coordonatoare a Programului Național de HIV, pe dr. Viorel Ispravnici (achiziții publice) și pe directorul medical al Institutului, dr. Sorin Petrea.

În general, personalul din spital aude despre entitate toamna, în preajma celui mai important eveniment specializat pe boli infecțioase: „Zilele Științifice ale Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș”.

Congresul are loc frecvent la hotelul RIN deținut de frații Negoiță, iar amfitrionul tradițional, Adrian Streinu-Cercel, deschide și închide mereu lucrările. Agenda evenimentului, de regulă, se împarte egal: întâlniri științifice și publicitare. Sute de medici din toată țara vin să-l asculte pe Patriarhul bolilor infecțioase. Uneori, chiar pe una dintre fiicele acestuia, doctoriță și ea, la fel de implicată în organizarea evenimentului.

În rest, dacă vrei să mergi la eveniment, plătești taxa de participare la fundație.

Până și Institutul de stat condus de Cercel a transferat 79.567 de lei în fundația aceluiași Cercel.

Persoană de încredere, doamna Raluca Cruceru, jurista Institutului, e contabilă și la fundația șefului. Ea operează inclusiv contul de online banking.

Adică sinecura familiei Cercel.

Înainte de Crăciunul lui 2014, pe 19 decembrie, fundația a executat o plată către Oana Săndulescu, fostă Streinu-Cercel. Tranzacția cu fiica directorului e justificată prin două contracte semnate în ziua precedentă. Suma încasată: 26.823 lei.

Altminteri, cele două fete ale lui Cercel iau amândouă câte un salariu stabil de la spitalul de stat administrat de tatăl lor.

Dr. Oana Săndulescu, fiica cea mică, e colegă cu tatăl ei pe Secția a 2-a de la „Matei Balș”, dar n-a tratat absolut niciun bolnav în 2017 – o dovedesc scriptele din Institut. S-a concentrat pe cariera academică și își rotunjește veniturile din bugetul Universității de Medicină și Farmacie București, unde predă pe un post de conferențiar.

A doua fiică, dr. Anca Streinu-Cercel, lucrează la Institut, dar e și consilier la Centrul Național de Evaluare și Examinare, care aprobă manualele școlare. Doctor cu experiență, fata cea mare a încasat peste 130 de mii de lei, pe persoană fizică, de la companiile farmaceutice. Doar în 2015.

Sponsorii farma

Aceasta e lista lor în ordinea descrescătoare a sumelor.

RISE a analizat tranzacțiile fundației „Matei Balș”, patronată de Streinu-Cercel, pe o perioadă de doi ani și jumătate: ianuarie 2014 – mai 2016.

Johnson&Johnson, Statele Unite  – 2.088.693 lei

5 transferuri în fundație

Banii au venit direct din Belgia, transferul fiind dispus de J.C. General Services, parte a grupului american, lider mondial în industria farma.

În total, cinci tranzacții în euro și lei. Inițial, 360.000 de euro, dintr-un foc. Ulterior, încă patru transferuri către fundația lui Streinu-Cercel, însumând 529.693 lei.

Pentru că firma e preocupată de bazele de date, între altele, spun reprezentanții săi. Iar sponsorizarea ar fi urmărit „înființarea unui program de screening (trad: testare) pentru hepatita C, al unui registru al pacienților infectați cu virusul hepatitic C, și, în ansamblu, realizarea de demersuri pentru vindecarea acestei boli infecțioase până în anul 2020.”

Prezista, Intelence și Edurant sunt trei dintre cele mai populare medicamente împotriva HIV, produse de Johnson&Johnson și prescrise sistematic la Institutul „Matei Balș”.

Prezista a fost lansat în România într-o vineri din septembrie 2008. Campania de marketing s-a împletit eficient cu reclama pe care Streinu-Cercel o făcea medicamentului în presă.

Merk Sharp Dohme, Statele Unite – 680.443 lei

5 transferuri în fundație

Cunoscută ca Merk peste ocean sau MSD în Europa, compania e prezentă la noi încă din anii ‘90. Printre altele, ei vând Isentress, unul dintre cele mai scumpe medicamente din gama antiretroviralelor, pilule esențiale pentru tratamentul celor infectați cu HIV. Prin „Matei Balș”, americanii mai dau Gardasil și Cancidas pentru boli infecțioase.

Cercel semnează două studii clinice pe Isentress și alte două pe Cancidas, iar în martie anul ăsta, la Institut, a lansat cu tam-tam Gardasil 9, marketat drept „singurul vaccin anti-HPV ce protejează împotriva a patru tipuri de cancer”.

La evenimentul publicitar organizat la spital, gazda Streinu-Cercel a salutat noul produs în contextul unor statistici dramatice despre virusul HPV, care cauzează cancerul de col uterin.

Vezi AICI răspunsul integral al MSD pentru RISE.

Bristol Myer-Squibb, Statele Unite – 562.403 lei

12 transferuri în fundație

Înființat în secolul XIX, holdingul produce azi inclusiv Reyataz, medicament pentru HIV, respectiv hepatită B, prescris masiv la „Matei Balș”, dar nu fără să fi fost documentat în prealabil de șef.

Substanțele active din Reyataz fac obiectul mai multor studii clinice semnate Streinu-Cercel.

Pe lângă fundație, profesorul a încasat pe persoană fizică alți 4.448 lei de la BMS, pentru reclamă la pastilele Reyataz, cu prilejul unei conferințe organizate în ianuarie 2015 la București. Prezentarea lui Cercel s-a numit „Standalone -Reyataz” 

Era doar o primă plată, fiindcă până la sfârșitul anului, BMS i-a mai dat 33.043 de lei pentru alte conferințe în țară, consultanță și dezbateri.

GlaxoSmithKline, Marea Britanie – 545.121 lei

5 transferuri în fundație

Celebră pentru Nicorette (guma anti-fumat) sau Sensodyne (pasta de dinți), britanicii au în portofoliu și o gamă largă de medicamente pentru boli infecțioase. Ca antibioticul Augmentin.

În 1986, descopereau primul tratament pentru HIV, iar azi produc Kivexa, Combivir și Ziagen – toate prescrise seropozitivilor din evidența Institutului „Matei Balș”.

Cel puțin trei studii clinice pentru Kivexa se regăsesc în CV-ul de cercetător al lui Adrian Streinu-Cercel, iar în 2006 s-a implicat personal în lansarea produsului, considerându-l „o binevenită nouă opțiune terapeutică.”

Cercel și GSK mai sunt parteneri într-o controversă majoră privind un medicament pentru gripă.

Evenimentele s-au petrecut în toamna lui 2009, când Streinu-Cercel aprindea la toate televiziunile isteria gripei porcine, iar Ministerul achiziționa în sistem de panică 400.000 de cutii de Relenza. N-a fost nevoie de atât. La scurt timp, profesorul a fost adus în guvern, pe post de Secretar de Stat responsabil pe sănătate publică.

Vezi AICI răspunsul integral al GSK pentru RISE.

Zanamivir se numește substanța activă din medicamentul Relenza

Abbvie, Statele Unite – 364.779 lei

7 transferuri în fundație

Compania a intrat în topul Big Pharma abia în 2002, de când deține patentul pentru Humira – tratament destinat bolilor autoimune.

În 2016, înregistrau deja recordul pentru cel mai vândut medicament din lume cu încasări anuale de 16 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Și la noi, Humira este medicamentul pe care Casa de Asigurări decontează cei mai mulți bani.

Abbvie a detronat Hoffman La Roche, devenind lider de piață în România cu o ofertă care, pe lângă Humira, livrează și tratamente pentru infecțioase, antiretrovirale pentru HIV și interferon-free pentru hepatită C.

Kaletra și Norvir, două mărci anti-HIV fabricate sub sigla Abbvie, apar constant pe rețetele „Matei Balș.” Ca alte dăți, Streinu-Cercel a onorat lansarea pe piața românească.

Tratamentul interferon-free pe care guvernul îl cumpără de la Abbvie pentru spitale a fost subiectul altui scandal cu bani publici. Nimeni nu știe prețul, cantitatea, numărul bolnavilor cu hepatită C tratați. Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări au declarat confidențial contractul-cadru încheiat cu Abbvie.

Mediatizate au fost și cuvintele de laudă ale lui Streinu-Cercel la anunțarea oficială a tratamentului.

Pfizer, Statele Unite – 293.242 lei

4 transferuri în fundație

A produs vaccinuri și medicamente de-a lungul a aproape două secole. Primul boom comercial l-a bifat în secolul XIX, când a reușit să producă acid citric la nivel industrial, iar al doilea, mai târziu, când a vândut penicilină pentru armata americană în Al Doilea Război Mondial.

La marele public au ajuns cu o paletă largă de medicamente, printre care și Viagra.

Marketingul Pfizer a avut succes în România, unde vând inclusiv Vfend, cunoscut ca unul dintre cele mai eficiente antifungice, prescris constant la „Matei Balș”.

Compania a câștigat, de altfel, licitații de peste 8,1 milioane de lei cu spitalul lui Streinu-Cercel. În mod tradițional, profesorul susține evenimentele Pfizer pe tema vaccinării, iar în 2008 le-a lansat și lor un medicament pentru HIV: Maraviroc.

Banii donați fundației au fost pentru un „proiect de cercetare medicală în domeniul bolilor infecțioase comunicabile grave și amenințătoare de viață”, dar și pentru două ediții ale Zilelor „Matei Balș”, ne-a  comunicat Pfizer.

Angelini Pharmaceuticals, Italia – 109.972 lei

1 transfer în fundație

Știți dropsurile pentru dureri în gât Tantum Verde? Cei de la Angelini le fac. Precum și o serie de medicamente antifungice, specifice bolilor infecțioase, ca Xydalba. În 2017, italienii au fost sponsori principali la Zilele Științifice ale Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

Hoffman La Roche, Elveția – 71.300 lei

3 transferuri în fundație

Campion european și vicecampion mondial, La Roche a fost mai bine de un deceniu lider absolut de piață în România, cu un portofoliu care acoperă aproape toată plaja de specializări medicale.

În tot acest timp, Roche a sponsorizat evenimentele publicitar-științifice prezidate de Streinu-Cercel, l-a premiat pentru numărul de pacienți tratați, pentru studiile sale clinice și a finanțat direct călătoriile profesorului prin lume.

Cash, prin bancă, fundație sau prin contracte de consultanță, drepturi de autor și prestări servicii –  familia Cercel a încasat de la elvețieni cu toate mâinile. Nu doar seniorul, ci și fiicele.

Beneficiile au fost reciproce. De pildă, în 2012, La Roche a demarat o ofensivă de marketing sub cupola unei campanii de informare ce-și propunea „să crească rata de diagnosticare a hepatitei C prin conștientizare și testare”, iar Cercel a acționat ca element-cheie în strategia de comunicare a corporației, trăgând alarma din toate pozițiile.

La Roche îl clasează pe Cercel în „topul primilor 40 de medici prescriptori”, conform strategiei de vânzări prezentate de români la Basel. Obiectivul: „medicii deja loiali rămân convinși de beneficiile Pegasys / vor folosi și mai mult Pegasys”.

În 2014, pe semnătura lui Streinu-Cercel, Institutul a mai cumpărat de la compania elvețiană substanțe de laborator în valoare de 5,9 milioane de lei.

Pegasys – strategia de marketing, așa cum a fost prezentată de români șefilor din Elveția

La Roche pretinde că i-a plătit mai puțini bani lui Cercel, dar se referă la plățile pe persoană fizică, nu la fundație.

În fundația „Matei Balș”, manevrată de profesorul Streinu-Cercel, au mai pompat câte zece mii de euro fiecare francezii de la Sanofi, germanii de la Boehringer Ingelheim și britanicii de la AstraZeneca.

Printre sponsori se regăsesc și companiile Alfa Wassermann, Italia (18.000 lei) și Astellas, Japonia (17.600 lei), iar undeva, la coada listei, apare și Antibiotice Iași, perla farmaciei românești, cu o modestă contribuție de 2.955 de lei.

Cine e profesorul

Dar, mai ales, ce reprezintă.

Adrian Streinu-Cercel joacă în liga celor mai longevivi baroni medicali – personaje care au acumulat de-a lungul anilor influență și putere prin funcții cu acces la fonduri publice enorme.

Profesorul Streinu-Cercel, după una dintre zecile de conferințe de presă despre valurile de gripă Răzvan Chiriță / Mediafax

CV-ul său are 36 de pagini, pe pereții biroului atârnă 27 de diplome. A condus sau a participat în 43 de comisii și academii care reglementează sau influențează politicile publice.

Și e acolo dinainte să fie Institutul.

În 1984, pe vremea lui Ceaușescu, s-a angajat la Infecțiose în spitalul Colentina, după o perioadă la Direcția de Sănătate Publică. În 1999, la reorganizarea spitalului, când s-a separat Institutul „Matei Balș”, fostul șef de secție a preluat noul așezământ.

E manager de 19 ani și în ultimul deceniu a avut pe mână 1 miliard de euro.

Mai precis, un buget de 4.566.081.300 lei din 2007 până în 2018, perioadă în care Institutul a semnat un total de 8.929 de contracte publice, cumpărând orice – de la pixuri și brânză telemea, la medicamente de ultimă generație și aparatură de specialitate.

Politic vorbind, între 1988 și 2009, anul în care devine el însuși secretar de stat, Cercel a consiliat miniștri ai sănătății din absolut toate partidele.

Adrian Streinu-Cercel primește din partea ministrului sănătății, Cseke Attila, un ordin conferit de președintele României, Traian Basescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. Răzvan Chiriță / Mediafax

Îl știe tot poporul. E un produs media.

Epidemiile televizate l-au făcut celebru, în două mari reprize. Primul vârf de audiență l-a capitalizat în 2005, când gripa aviară instala panica în țară, după ce aprinsese mapamondul.

Avertizor de serviciu pe dezastre infecțioase, Cercel a trasat permanent coduri roșii în prime-time, punând presiune pe stat și influențând achiziții publice cu mesaje alarmiste.

Ca acesta:

„Într-un prim val al pandemiei, adică în primele 4-5 luni, se pot îmbolnăvi până la 4 milioane de români, iar 2 milioane dintre aceștia vor muri. Oamenii trebuie să știe că ne așteptăm la un virus foarte agresiv.” (Adrian Streinu-Cercel, iunie 2006)

Au murit doar câteva sute de mii de orătănii contaminate de păsările migratoare sau, pur și simplu, ucise preventiv de guvern. În țările cele mai afectate, Vietnam, Indonezia și Thailanda, bilanțul funebru se ridica la 87.

În 2009, cu televiziunile după el, Adrian Streinu-Cercel era primul român care se vaccina împotriva gripei porcine și anunța dramatic noul pericol. Alt record de audiență.

Fix atunci ocupa funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății și găsise un partener de încredere în Primăria Capitalei, condusă de dr. Sorin Oprescu, care organizase centre de vaccinare prin oraș. Unul funcționa la Institutul „Matei Balș”, unde demnitarul Cercel, cu mandatul suspendat la spital, făcea totuși băi de mulțime cu oameni încolonați la vaccin.

Adrian Streinu-Cercel, primul pacient român vaccinat împotriva gripei porcine. Răzvan Chiriță / Mediafax

E o strategie de vânzări, ne explică sursa noastră din interiorul Hoffman-La Roche. Elvețienii produc Tamiflu, medicamentul recomandat de Cercel și cumpărat masiv de stat pe fondul isteriei AH1N1.

„Streinu-Cercel e un asset (trad: bun de valoare) care-și merită banii. Îl plătești pentru pacienții din spitalul lui, îl plătești pentru numărul pacienților din toată țara, îl plătești să nu scadă numărul de pacienți pe țară, ci să îl crească, dar îl plătești și să vorbească despre marfa ta. El este ceea ce noi numim un KOL, esențial în acest business. Adică un Key Opinion Leader (trad: lider cheie de opinie). Dacă ce ai tu în portofoliu e recomandat de Streinu-Cercel, atunci medicii au încredere și prescriu.”

În vara lui 2009, în toiul pandemiei de gripă porcină, profesorul își consolida o poziție-cheie în aparatul guvernamental, cea de președinte al „Comisiei de boli infecțioase”. Fusese simplu membru până atunci, dar o prezida pe cea de „luptă anti-SIDA”.

 

Cititi va rugam mai multe la: https://www.riseproject.ro/articol/institutul-de-boli-inventate