Participanții la întâlnirea de la Satu Mare au decis să continue cooperarea cu episcopul sârb Artemie

mai 23, 2018 22607 10 http://bit.ly/2s5cg6o
de teolog Mihai-Silviu Chirilă

A apărut în sfârșit o relatare a ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul săptămânii trecute la Negrești Oaș, unde s-a ținut o întâlnire cu participarea unor nepomenitori din mai multe țări ortodoxe. Nu ni se dau foarte multe detalii referitoare la auditoriu, însă aflăm că au participat clerici, monahi și monahii în număr de 30 și credincioși în număr de 180. Toți din mai multe țări: România, Grecia, Moldova, Rusia și Serbia.

Auditoriul

Ca o primă constatare referitoare la cei ce au participat, se cuvine să spunem că, având în vedere pretenția de deschidere internațională a acestei întâlniri, participarea a fost foarte modestă, ea adunându-i laolaltă din toți cei uniți în întreaga lume ortodoxă de acrivia extremă propovăduită de monahul Sava Lavriotul și de ucenicii săi de prin diverse țări. S-ar putea ca la Negrești Oaș să se fi adunat cam toți cei ce consideră singurii ortodocși rămași în lume. Sinaxa din Botoșani, din urmă cu un an, de exemplu, a adus laolaltă mai mult de 800 de credincioși și pe foarte mulți dintre preoții și monahii mărturisitori împotriva ecumenismului și a sinodului din Creta. Pentru comparație, în 2016, monahul Sava Lavriotul a strâns la Piatra Neamț mai mult de 200 de credincioși, veniți să îl audieze în ciuda faptului că sistemul reușise să anuleze două săli de conferință în acea zi.

Din poza de final, atașată articolului în care se prezintă întâlnirea, vedem că dintre preoții nepomenitori români au participat vreo 10, restul nefiind prezenți din diverse motive, unul dintre ele fiind și acela că cei prezenți la Negrești Oaș agreează colaborarea și participarea la slujbele oficiate de episcopul sârb Artemie, lucru care a stârnit o uriașă controversă în România în ultimele săptămâni.

Nu ni se spune exact cine a participat din Rusia, de exemplu, sau din Republica Moldova. Din informațiile pe care le avem, din Republica Moldova nu a participat niciun preot nepomenitor. Din Rusia ni se spune că ieromonahul Spiridon Roșu a dat citire unui mesaj al unui preot rus, mesaj neagreat de audiență, deoarece vorbea despre “Taine invalide, calendar etc.”. Se pune întrebarea: de ce a dat ieromonahul Spiridon Roșu citire unui asemenea mesaj care conținea informații greșite din punct de vedere teologic? Este posibil ca ieromonahul Spiridon să fie de acord cu ideile acelui preot rus? Și, nu în ultimul rând, cine este preotul rus respectiv și de ce a trebuit să dea un mesaj unei întâlniri din România? De unde cunoaște mișcarea din România?

Calendarul vechi

Nu vom analiza aici discuția cu cei care contestă Tainele în Biserică și au decis să țină calendarul vechi, deoarece lucrurile sunt clare din acest punct de vedere. În plus, consider că ei au fost invitați pentru a se arăta cât de corecți sunt din punct de vedere teologic “acriviștii” prin faptul că resping cu tăria teoria inexistenței harului în Biserică. Dacă urmărim relatarea preotului Staicu, e posibil ca ei să fi fost invitați și la o răfuială personală a acestuia cu ei (se fac referiri la alți foști camarazi de luptă, de exemplu, ieromonahul Macarie Banu, menționat indirect prin anumite practici, nu nominal).

Se poate ca discuția despre har să fi fost adusă și pentru a se putea folosi prilejul pentru un nou atac la adresa episcopului mărturisitor Longhin, așa cum a făcut-o preotul Staicu în documentul atașat pe site: Arhiepiscopul Longhin propovăduiește că în Biserica Ortodoxă Română nu mai există har și nu mai există ierarhie, din cauza ereziei ecumenismului. Așadar, potrivit cuvintelor lui, ar trebui să găsim ierarhi ortodocși sau să mergem în diaspora rusă și să fie hirotonit un nou patriarh al României, precum și episcopi și preoți, căci nu mai există ierarhie. Când s-a mai întâmplat aceasta în Biserică? Niciodată!”. Și episcopul Longhin, și chiar și monahul Sava au afirmat la momentul respectiv că afirmația se referea strict la pierderea demnității de păstor și învățător înaintea lui Dumnezeu, nu la capacitatea de a mai sluji Tainele ca ierarh până la o posibilă viitoare caterisire de către un sinod ecumenic ortodox. Ar fi interesant de urmărit ce opinii are despre Tainele colegilor episcopi sârbi episcopul Artemie, colaboratorul grupării conduse de monahul Sava, și nu numai despre ale acelora…

Există totuși o afirmație în cuvântul atașat pe site al preotului Staicu, în care acesta pare a accepta ideea că se poate reveni la calendarul iulian pe cont propriu, înainte de hotărârea unui sinod al Bisericii care să admită acest lucru în mod oficial: “…este un subiect spre soluționare de către un sinod ortodox, însă cel ce trece la calendarul iulian nu trebuie să întrerupă legăturile cu ortodocșii antiecumeniști și cu cei care nu acceptă sinodul tâlhăresc din Creta…” (s.a.). Noi credem, și am și spus-o în proiectul de rezoluție din ianuarie 2018, că revenirea la calendarul patristic ar trebui să se facă după o decizie a unui sinod, nu înainte, și de către întreaga Biserică, nu de fiecare în parte, pentru că o revenire personală sau de grup ar provoca o tulburare în Biserică la fel de mare ca atunci când s-a trecut de la calendarul patristic iulian la cel nou.

Sinodalitatea

Una dintre ideile subliniate intens la Satu Mare este cea a sinodalității. Poate și pentru a se estompa acuzația de schismă și de cădere în presbiterianism, generată de afirmația, întărită de alocuțiunile de la Satu Mare, potrivit căreia toți ierarhii ortodocși actuali s-au compromis într-o oarecare formă și nu sunt mărturisitori ai dreptei credințe.

Ideea de sinodalitate, de altfel foarte corectă din punct de vedere teologic, își pierde sensul când este adusă în discuție de o grupare care nu demult a acuzat toți episcopii ortodocși din lume de compromis, interpretând în duhul teoriei vaselor comunicante strategiile de luptă ale unor episcopi care s-au opus din prima zi sinodului din Creta, fiind mărturisitori și suferind persecuție inclusiv fizică pentru aceasta (IPS Longhin, IPS Damianos etc.) și/sau au o îndelungă activitate antiecumenistă (IPS Serafim, IPS Ierotheos etc.). Prin aceste acuze gruparea prezentă la Satu Mare a căzut în schismă, deoarece a batjocorit în trecut și în prezent episcopi mărturisitori ca “minciuno-ortodocși”, “pseudoepiscopi”, în condițiile în care acei superiori ierarhici ai episcopilor respectivi nu au fost încă condamnați de niciun sinod ecumenic și nu sunt în afara Bisericii. Citez din nou din lucrarea preotului Staicu: “Am spus acestea pentru a putea sublinia acum, din nou, pentru cei care spun că prezența noastră în Serbia nu a avut ca sens alipirea de vlădica Artemie, nici «câștigarea» unui episcop pentru cauza noastră, așa cum alții și-au găsit episcopi minciuno-ortodocși, care sunt în comuniune și îi pomenesc pe superiorii lor ierarhici eretici, fiind și ei astfel căzuți în erezie”.

În condițiile în care participanții la Satu Mare afirmă că în acest moment nu mai există episcopi luptători împotriva ecumenismului, sau, mai precis, că toți episcopii sunt căzuți în erezie (conform teoriei de la Roman, orice formă de comuniune/părtășie cu erezia este erezie), cine mai poate organiza acel sinod care să valideze principiul sinodalității Bisericii, să condamne erezia ecumenistă și să “readucă vechiul calendar în toată Biserica, după cum își exprimă speranțele preotul Staicu în alocuțiunea de la Satu Mare?

Despre sinodalitatea pe care o promovează întâlnirea de la Satu Mare ne vorbește un citat interesant din cuvântul aceluiași preot Staicu: “Hristos știe câți arhierei ortodocși mai sunt în lume și cu siguranță Același Hristos îi va ajuta pe absolut toți ortodocșii care vor mântuire să rămână în comuniune cu aceștia, desigur, fiecare rămânând fiu al Bisericii locale din care face natural acum parte”. Afirmația are un iz protestant și trimite cumva la teologia protestantă despre Biserica nevăzută, aflată la baza concepției ecumeniste despre “Biserica lui Hristos”, pe care încearcă să o edifice prin intermediul CMB. Hristos, Care știe evident câți arhierei ortodocși mai sunt în lume, ni i-a arătat și nouă pe unii dintre ei, prin mărturisirea publică a acelora, motiv pentru care avem cu ei comuniune (IPS Longhin de la Bănceni, IPS Serafim de la Pireu, IPS Damianos din Muntele Sinai etc.), așa cum avem cu toți ierarhii canonici care luptă contra ecumenismului și cu toate Bisericile Ortodoxe care fac acest lucru, fără însă a intra sub jurisdicția vreunuia sau alteia. Pe cei pe care nu ni i-a arătat nouă, celor din România, i-a arătat altor ortodocși, din alte părți ale lumii și ni-i va arăta pe toți atunci când va binevoi să ușureze poporul ortodox de povara ereziei ecumenismului și îi va aduna într-un sinod legitim, pentru întrunirea căruia luptăm acum. Nu știm dacă nu cumva și cel ce a scris citatul de mai sus are în vedere comuniunea “de luptă antiecumenistă” pe care o are cu episcopul Artemie, pe care l-a prezentat la Satu Mare ca ortodox și fără nicio problemă de ordin canonic.

Interesant este că în altă parte a cuvântului rostit preotul Staicu spune că nu mai are comuniune liturgică “cu cei care spun că nu mai există niciun arhiereu ortodox la ora actuală”. Până la întâlnirea de la Barajevo, toți cei adunați acum la Satu Mare susțineau că nu mai există niciun ierarh ortodox în lume (să ne amintim afirmațiile retorice ale monahului Sava Lavriotul, care spunea că dorește să îl cunoască pe ierarhul rămas ortodox în lume și se întreba unde este acela). După acea sinaxă din Serbia, s-a descoperit un arhiereu ortodox potrivit pentru standardele acriviștilor” români și greci, el fiind se pare chiar singurul ierarh ortodox, în viziunea lor. În sensul acesta trebuie înțelese cuvintele preotului Staicu? Că de vreme ce acceptă că există totuși un ierarh ortodox, atunci nu se mai află în situația în care era la Roman, când spunea că nu mai există niciun ierarh, putând avea comuniune cu colegii de “acrivie”?

Într-unul dintre articolele scrise pe un site fidel celor prezenți la Satu Mare se lansa ideea că dacă episcopii rămași ortodocși și mărturisitori la ora actuală vor organiza un sinod, “acriviștii” îl vor considera sinod “criptoecumenist1. și nu va fi acceptat, deoarece, în viziunea lor, acești episcopi (se dădea exemplul IPS Longhin, IPS Serafim) sunt compromiși și au pacturi făcute cu ecumeniștii. Dacă este așa, atunci cum se înțelegem cuvintele: “S-a arătat clar că instituția sinodalității – iar aici am fost absolut toți de acord – este intrinsecă Bisericii, este modul ei de existență, deci nu poate nimeni de capul lui să hotărască în locul vreunui sinod, nici măcar când are ispita că nu va mai fi niciodată vreun sinod ortodox” și cum sunt ele compatibile cu afirmația de mai sus care pare a permite credincioșilor să decidă trecerea pe calendarul vechi fără decizia prealabilă a unui sinod? Și, cel mai important, în condițiile în care i-au considerat pe toți arhiereii antiecumeniști compromiși, pe cine mizează că va organiza sinodul care să ia decizia condamnării ecumenismului?

Ereticii necondamnați

O altă temă abordată de întâlnirea de la Satu Mare a fost aceea a stării ereticilor condamnați. S-a afirmat corect că aceia sunt în Biserică până când asupra lor se pronunță o condamnare sinodală, prin care ei sunt scoși în afara Bisericii. Pusă însă în contextul afirmațiilor de la Roman, ereticii condamnați despre care se vorbește la Satu Mare sunt de fapt toți românii care încă nu au întrerupt pomenirea ierarhilor ecumeniști (după principiul căderii automate în erezie, brevetat la Roman, prin afirmațiile “orice părtășie la erezie e erezie”, “orice comuniune cu erezia este erezie”).

Astfel, cei ce au aflat la Roman că sunt eretici, indiferent dacă propovăduiesc erezia sau nu, dacă au o cugetare eretică sau nu, află la Satu Mare că dacă nu se pocăiesc până la un sinod ecumenic vor fi dați cu toții anatemei. Nu există niciun precedent în istoria Bisericii în care un sinod ecumenic să fi dat anatemei un popor întreg, cu toți preoții săi, chiar dacă unii dintre acei preoți au pomenit ierarhul eretic (la sinodul al III-lea ecumenic, de exemplu, nu au fost anatemizați preoții care nu au întrerupt pomenirea ierarhului, ci li s-a pus în vedere să nu îl mai pomenească din acel moment [canoanele 3 și 4]. În paralel, au fost repuși în slujire preoții caterisiți pentru că au întrerupt pomenirea). La un viitor sinod ecumenic vor fi caterisiți și anatemizați propovăduitorii ereziei respective, în speță episcopii care au semnat documentele din Creta sau au fost de acord cu ele. Clerului și poporului li se va pune în vedere că din acel moment înainte (canoane 1, 3,4 sin. III ec.) trebuie să întrerupă legătura cu cei caterisiți și dați anatemei, altminteri riscând să aibă soarta acelora, adică să fie scoși în afara Bisericii ca eretici.

Întreaga argumentare a acestui punct susține de fapt poziția celor care afirmă că nu tot poporul este eretic și că cei ce nu au întrerupt pomenirea ierarhului încă nu pot fi considerați eretici, chiar dacă se fac părtași la erezia respectivă prin nepăsare sau prin tăcere vinovată, asumându-și riscul de a fi vrăjmași ai lui Dumnezeu” (vrăjmași ai lui Dumnezeu sunt, în sens mai larg, după cuvântul apostolului Iacov 4,4, toți cei ce au prietenie cu lumea, adică toți cei ce într-o formă sau alta nesocotesc poruncile lui Dumnezeu de dragul viețurii după legile lumii). De aceea, afirmația preotului Staicu că a întrerupt comuniunea și cu cei (exemplul oferit este preotul Nicolae Manolis) ce fac o distincție obligatorie între eretic și cel ce nu are cuget eretic, refuzând să îl considere eretic pe cel din urmă, arată o acrivire nepatristică, pe care de altfel, în videoul care însoțește textul de prezentare a întâlnirii, preotul Staicu o critică, în aceeași manieră confuză și contradictorie ce însoțește toate textele referitoare la această întâlnire.

Colaborarea cu episcopul Artemie

Un lucru îngrijorător este faptul că întâlnirea de la Satu Mare a dat girul, așa cum era de așteptat, colaborării pe mai departe cu episcopul Artemie de Rașca și Prizen, în ciuda scandalului uriaș creat în România după participarea organizatorilor acestei întâlniri la sinaxa din Serbia din aprilie.

În alocuțiunea rostită la întâlnire, preotul Staicu expediază oarecumva problema episcopului Artemie: “Adevărul este însă că Preasfinția Sa a hirotonit în mod canonic horespiscopi, având ca bază Sfintele Canoane, iar ceea ce este elocvent este că pe al doilea horespiscop nu l-a hirotonit împreună cu primul horespicop (hirotonit anterior), nici pe al treilea împreună cu primii doi horespiscopi, ci de unul singur, astfel neîncălcând cu nimic Sfintele Canoane”. Atât.

Nu știm pe ce canoane se bazează când spune că hirotonirea episcopilor a fost canonică, ea fiind contrazisă atât de canonul 9 Antiohia (care cere episcopului să se consulte cu superiorul său ierarhic în orice face important), cât și de canonul 57 Laodiceea (care desființează horepiscopatul), și chiar de canonul 10 Antiohia (canonul 10 vorbește despre “facerea”, adică alegerea horepiscopului). Nu este clar nici ce a vrut să spună preotul Staicu atunci când a adus argumentul că al doilea horepiscop a fost hirotonit tot de către episcopul Artemie singur (probabil încearcă să sugereze că nu și-a făcut sinod paralel, argumentul fiind irelevant, de vreme ce decizând să îl hirotonească pe primul singur, ce îl împiedica să îl hirotonească la fel și pe al doilea?).

Acuzația de schismă nu se îndepărtează nici dacă preotul N. Manolis ar fi greșit când i-a numit “mitropoliți” pe cei hirotoniți de episcopul Artemie (hirotoniți ca episcopi oricum), nici dacă ei se numesc “horepiscopi”, cum le spune cel ce i-a hirotonit. Cert este însă că la Satu Mare s-a acceptat continuarea colaborării cu episcopul Artemie, participarea la o nouă sinaxă ținută în Serbia, unde sunt așteptați toți cei ce s-au dezis de ecumenism din lume, iar hirotonirile făcute necanonic de către episcopul respectiv au fost considerate ortodoxe, fără nicio dezbatere prealabilă, așa cum se promisese și cum s-a făcut pe teme deja rezolvate demult, cum ar fi prezența harului în Biserică, starea ereticilor necondamnați etc.

Afișul care însoțește invitația la sinaxa din Serbia este ilustrat cu chipurile familiei imperiale ruse a lui Nicolae Romanov, martirizați de către bolșevici după ce țarul a fost detronat, fiind canonizați ulterior de către Biserica Ortodoxă Rusă. Nu știm exact care este motivul pentru care Romanovii apar pe acest afiș din Biserica Ortodoxă Sârbă, nici dacă există vreo legătură între acesta și faptul că sunt trimiși în Rusia preoți hirotoniți de episcopul Artemie, sau dacă există vreo legătură între acest afiș și curentul din Rusia al celor care „așteaptă venirea țarului”. Este însă evident că acest afiș pare o chemare a tuturor nepomenitorilor din lume la împreună-slujire cu episcopul Artemie, în ciuda problemelor canonice pe care acesta le are acasă. Nu știm dacă această invitație subliniază pretenția episcopului Artemie de a fi singurul episcop rămas ortodox în lume, după cum l-a acuzat sinodul sârbesc, atunci când l-a excomunicat, dar cu siguranță știm că cei adunați la Satu Mare au decis să ignore orice fel de avertizare cu privire la episcopul sârb și să colaboreze, în timp ce dau asigurări că nu se vor uni cu acesta decât în lupta contra ecumenismului. Important este de văzut nu neapărat ce spun cei care s-au adunat la Satu Mare despre limitele colaborării cu episcopul Artemie, pentru că ei s-ar putea să se ferească să nu inflameze opinia publică românească, ci care vor fi condițiile impuse acestei colaborări de către episcopul Artemie însuși? Va accepta o colaborare la suprafață, la nivel de sinaxe și conferințe, sau va avea pretenția unei mai profunde integrări cu cei din România și din Grecia?

Se mai naște încă o întrebare: Dat fiind faptul că toți invitații la sinaxa din Čačak (Serbia) sunt chemați la o liturghie arhierească oficiată chiar de către episcopul Artemie, vor participa cei prezenți la Satu Mare la această liturghie? Dacă da, cum se numește împreună slujirea cu cineva care “se află sub caterisire”, cum se exprima monahul Sava în 2016, la Bănceni?

Se mai naște și o altă întrebare: Dacă se face această unire în lupta antiecumenistă cu un episcop considerat schismatic, de ce nu sunt invitați la această luptă comună și stiliștii români? De ce hirotonirile lor nu sunt canonice, iar ale episcopului Artemie, da, în condițiile în care și stiliștii argumentează cam la fel “necesitatea” gestului lor? Preotul Staicu încearcă să dea o explicație neconvingătoare: Cei care au făcut asta [și-au găsit ierarhie în altă parte, n.n.] și nu au urmat drumul îngrădirii și al luptei pentru eliberarea Bisericii de erezie au fost așa-numiți zeloți sau stiliști, cu care cu toate că nu avem nicio diferență în dogmă, însă datorită faptului că susțin că Tainele sunt invalide, și-au hirotonit propria lor ierarhie, iar ca rezultat între noi și ei există schismă până în zilele noastre”.

Reamintim că în luna aprilie 2018 siteul OrtodoxINFO a început o campanie de informare intensă asupra pericolului pe care îl prezintă ralierea grupării “acriviste” din România la mișcarea condusă de episcopul Artemie din Serbia, care a încălcat sfintele canoane hirotonind de unul singur trei episcopi. Ca urmare a acestei campanii puternice, mulți dintre preoții nepomenitori s-au decis să nu participe la Satu Mare, unii detașându-se chiar de gruparea condusă de monahul Sava Lavriotul și de ucenicii săi locali. Slaba participare a poporului la eveniment poate fi pusă și pe seama acestei campanii.

De asemenea, se observă că și participanții la Satu Mare au tratat destul de discret problema. De la declarații belicoase și promisiuni neîndeplinite de a demonstra teologic cum episcopul Artemie nu a greșit când a hirotonit trei episcopi de unul singur sau când a trimis preoți în Rusia, s-a ajuns doar la acceptarea invitației în mod discret și la asigurări fără nicio bază teologică asupra faptului că episcopul sârb nu are nicio problemă canonică.

Monahul Sava a promis că va răspunde la cel puțin zece întrebări care i-au fost adresate pe OrtodoxINFO cu privire la canonicitatea hirotonirilor episcopului sârb, dar nu a mai făcut-o la Satu Mare.

Nu ni se spune ce s-a îmtâmplat cu propunerea de schimbare a ecteniei din “pe toți arhiereii ortodocși” în “pe episcopul nostru…”, despre care preotul Staicu spunea cu câteva luni în urmă că se va decide la Satu Mare, anunțând și că a trecut la folosirea deja a noii formule.

Ca o concluzie, întâlnirea de la Satu Mare a reafirmat lucruri deja știute și a încercat să prezinte motivele pentru care gruparea organizatoare este considerată schismatică în așa fel încât ele să nu pară a fi așa de grave. S-a încercat un limbaj împăciuitor, dar alocuțiunile sunt împănate cu afirmații calomnioase la adresa celor care nu le împărtășesc punctul de vedere.

Se propune editarea unei cărți despre lupta de doi ani din România. Acest lucru a fost deja făcut de către părintele Grigore Sanda, într-un stil echilibrat, onest științific și cuprinzător. Cartea a fost prezentată la întâlnirea de la Beiuș, din septembrie 2017, fiind unanim apreciată de cei prezenți. Să sperăm că volumul celor de la Satu Mare nu va conține interpretările partizane ale “acriviștilor” despre ce s-a întâmplat în România ultimilor doi ani și nu va avea un scop encomiastic la adresa celor care se pretind ultimii apărători ai Ortodoxiei.

S-a spus că scopul luptei acriviștilor este “trezirea credincioșilor” și conștientizarea pericolului ereziei, dar nu se spune cum se face acest lucru de către gruparea “acrivistă” și mai ales câți credincioși s-au trezit după ce au fost acuzați că sunt eretici de către adunarea de la Roman. Nu se spune nimic despre credincioșii care și-au pierdut speranța după șirul de scandaluri generate de cei ce s-au adunat la Satu Mare, nici despre cum se foloseste Patriarhia de imaginea puternic compromisă de către aceștia a luptei pentru a arăta că întreruperea pomenirii nu este calea de urmat, deoarece duce spre schismă, cum i-a dus pe cei adunați la Roman.

Cea mai tristă constatare referitoare la această întâlnire: Nu s-a discutat nimic serios despre ecumenism și combaterea lui, ci doar despre poziționări puritane față de cei ce gem încă sub povara acestei erezii.

1 http://ortodoxinfo.ro/2018/05/07/va-face-monahul-sava-la-satu-mare-un-mic-sinod-ecumenic-pentru-a-analiza-situatia-episcopului-artemie

NOTĂ OrtodoxINFO
Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și resurse financiare. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Ne mai puteți sprijini și în alte modalități! Click pentru detalii.
Categorii:
articole asemănătoare
10 Comentarii la “Participanții la întâlnirea de la Satu Mare au decis să continue cooperarea cu episcopul sârb Artemie”
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor revine exclusiv comentatorilor.
  1. Fratele Mihail
    # 23 mai 2018 at 18:23

    Concluzia finală este că „sinaxa” de la Negrești Oaș a fost un mare fâs !

  2. Creștin Ortodox
    # 23 mai 2018 at 22:01

    Ascultați ce spune parintele Calistrat despre Sfinți contemporani si proorociile acestora. Doamne ajuta-ne! https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1170005629808076&id=473954619413184

  3. Gogus
    # 24 mai 2018 at 6:19

    Nu zice numic de faptul că pr. Ioan Miron cu adepții săi a plecat de la această intrunire, după o discuție.

  4. R
    # 24 mai 2018 at 19:15

    Există un document oficial în care să se specifice ce anume s-a discutat la întâlnirea de la Satu Mare, la ce concluzii s-a ajuns, ce măsuri vor să adopte în continuare și ce cale vor să urmeze? Și dacă există un astfel de document, care sunt semnatarii lui, cu nume și prenume, preoți și monahi, români și din alte țări.

    • mihaisilviuchirila
      # 25 mai 2018 at 16:55

      Cititi pe siteul preotului Staicu, asa cum am citit si noi. Cum el este purtatorul de cuvant al gruparii schismatice respective, ne orientam dupa ce scrie dansul. Ceilalti membri ai gruparii schismatice Sava-Staicu-Radeni nu au decat sa se dezica public de afirmatiile de la Satu Mare si de la Roman. Pana atunci, sunt luati la gramada toti cei ce nu au o opinie exprimata fata de ultimele iesiri in decor ale grupului schismatic respectiv. Inclusiv cei de la Radeni, care au avut patru reprezentanti la Satu Mare, unde a fost batjocorit copios episcopul Longhin, in conditiile in care pe ortodoxinfo exista un material in care se explica foarte clar cat este de complicata situatia din Ucraina, unde exista riscul crearii unei patriarhii schismatice sub binecuvantarea ereziarhului Bartolomeu.

  5. gabrielanaghi
    # 26 mai 2018 at 7:52

    Gandurile despre intalnirea de la Satu-Mare au disparut, asa cum au venit, tiptil-tiptil.
    Apreciez stradania domnului teolog Mihai-Silviu Chirila pentru o concisa si explicativa informare despre intalnirea de la Satu-Mare.

    Am constatat ca discutiile care au avut loc acolo,numai prezinta interes,sa fie clar,caci se vede dupa reducerea comentariilor la acest eveniment,important doar pentru gruparea acrivistilor (preoti,monahi,mireni).
    Ei au ales definitiv calea acriviei si a schismei cosmetizate si o mentin .Sa fie sanatosi!
    Au cautat unii, comentarii pe sit-urile ,care altadata le acordau atentie,in speranta ca isi vor veni in sine,dar iata ca toata lumea la unison,a evitat orice gand tradus in cuvinte,caci vorba goala ar fi fost,vorbire in zadar.

    Cei care continua manipularea ,amesteca multe ingrediente cu finete,facand un amalgam de idei contradictorii,greu de descalcit.
    Am selectat pentru cei care ne sunt alaturi in cuget,simtire si credinta,cateva pasaje edificatoare,din raspunsurile la intrebari:

    …”Adevărul este că toți cei care pomenesc episcopi eretici, sunt și ei căzuți în erezie…..episcopii și preoții ecumeniști îi conduc pe credincioși în erezie. Există mulți mireni care nu știu încă ce s-a întâmplat. Nu putem să-i acuzăm pe cei care nu știu încă ce s-a întâmplat că sunt eretici, însă trebuie să-i informăm pentru ca ei să se îndepărteze de erezie……Nu putem să spunem că avem episcopi ortodocși, doar pentru că vorbesc ortodox. Acesta este lucrul pe care ei nu-l acceptă. Însă, când e vorba de mireni care nu știu ce se întâmplă, cu ei trebuie să facem iconomie, să îi informăm, să afle ce se întâmplă. Și atunci trebuie să hotărască și ei ce vor face. Acolo facem iconomie, nu în altă parte. Cred că suntem foarte clari în ceea ce spunem. Și încă un lucru: noi nu forțăm, nu obligăm pe nimeni să facă ceva, noi spunem ce fac Sfinții, ce trebuie să facem noi ca să îi urmăm pe Sfinții Părinți și să Îl mărturisim pe Hristos.”[..]
    „Din păcate a fost dat un anunț pe care l-au preluat și alții, să nu vină nimeni la această sinaxă. De ce? Spunem ceva eretic? Nu suntem împotriva ecumenismului? Am spus vreodată că nu mai există Taine în Biserică? Am spus ceva eretic? Ceea ce facem noi nu este o voce ortodoxă? Unde greșim noi, în ce punct greșim? Potrivit acestora care ne acuză, noi greșim pentru că vorbim – ei, de fapt, vor să ne astupe gura.”[..]

    „Pe noi nu ne interesează să avem adepți, nici să spunem că noi avem adevărul. Adevărul îl avem, adică îl mărturisim pentru că îl demonstrăm, îl spunem. Iar adevărul este că vrem să rămânem lângă Hristos.”

    Clisee,pe care le-am auzit spuse de „n” ori,la unison.Se face iconomie la ce.??…la a-i numi pe toti in final eretici.
    V-as intreba, cum sa-i mai informam pe mireni despre erezia propovaduita in Creta si pecetluita in tara…,prin brosuri care sunt refuzate sistematic,cu riscul asumat inutil de a fi aruncat afara din biserica ,(spre sminteala multora),prin panouri publicitare,prin carti ,pe care nimeni nu le citeste…sa fim seriosi,este o utopie,caci cu forta nimic nu se poate,deci toata lumea este eretica cu exceptia celor care accepta aceste idei schismatice.Q.E.D.!!
    O micuta intrunire in zadar,care nu a contribuit cu nimic la intarirea coeziunii miscarii antiecumeniste,la anularea ideilor schismatice,lipsita de prietenia sincera,de dragostea frateasca intru Adevar,care se smereste,cerand din adancul inimii iertare celor ofensati,jigniti( de la inaltii ierarhi ai lumii ortodoxe contemporane,la preoti , ieromonahi , teologi si mireni),aruncati de-a valma in tavalugul minciunii…..pentru satisfacerea si inselarea celor insufletiti de o „manie proletara”,sincera de aceasta data.Dialogul este exclus,caci nu ne targuim.

    „Prima dintre toate patimile este iubirea de sine, iar ultima mândria”[Sfântul Talasie:(Despre iubire și înfrânare), Φιλοκαλία, vol. II, cap. 86, p. 221]

    „Cel care se leapădă de iubirea de sine, adică de mama tuturor patimilor, cu ajutorul lui Dumnezeu, se va lepăda ușor și de celelalte, adică de mânie, tristețe, aducere aminte de rău, etc. Iar cine este stăpânit de aceasta, fără voia sa, va cădea pradă și celorlalte patimi”[ Sfântul Maxim Mărturisitorul, Περί αγάπης (Despre iubire), Φιλοκαλία, vol. II, cap. 8, p. 15.]
    Asteptam cu dor in inimi, ca adierea Duhului Sfant sa ne invaluie cu nesfarsita Sa dulceata si bucurie,sa ne mangaie inimile ,strans uniti in jurul ,Sfintiei Sale, Pr.Claudiu,Parintele nostru Duhovnic,Slavind Treimea cea de o fiinta si nedespartita,acum si pururea si in vecii vecilor .AMIN AVVA PARINTE!

  6. mihaisilviuchirila
    # 26 mai 2018 at 7:53

    Poza aceasta de grup indica acordul tuturor din ea cu ce s-a discutat la Satu Mare, inclusiv cu continuarea colaborarii cu episcopul Artemie, participarea la adunarea pe care acesta o pregateste saptamana viitoare, chemandu-i „pe toti ortodocsii din toate colturile lumii”, printr-o „chemare”, nu printr-o invitatie, ceea ce sugereaza un parinte care isi cheama la sine copiii sau un pastor care isi aduna turma risipita. Asta este mult mai mult decat ce spun cei de la Satu Mare ca doresc sa faca in Serbia.
    De asemenea, pretentia ca se vor duce in Serbia ca sa ii spuna episcopului Artemie „sa nu isi faca sinod paralel” este ridicola, deoarece episcopul respectiv si-a facut deja sinod prin hirotonire de episcopi. Parerea monahului Sava ca episcopul Artemie ar avea vreo vina doar daca isi face sinod este din nou ridicola, deoarece ignora faptul ca pentru hirotonirea de unul singur, fara consultarea superiorului ierarhic, a trei episcopi el „se afla sub caterisire”, iar BOS a trecut chiar la excomunicarea sa, alaturi de acel horepiscop pe care il avea hirotonit in 2015. Nu putem ignora niste decizii bisericesti doar pentru ca am decis noi ca toti din Biserica sunt eretici, numai noi suntem marturisitori.
    Poza de grup mai arata si ca cei implicati in ea sunt intrutotul de acord cu batjocorirea episcopului Longhin de la Banceni, dat acolo ca exemplu de episcop compromis si „cazut in erezie”, cum l-a numit preotul Staicu. Judecarea episcopului Longhin dupa tiparul stilist al vaselor comunicante, fara a tine seama de faptul ca in aceasta faza a luptei nu este interzisa comuniunea dintre ierarhi, ci este permisa o iconomie temporara in functie de fiecare situatie (noi nu am cerut niciunuia dintre ierarhii romani sa intrerupa comuniunea cu patriarhul sau intre ei), si fara a lua in calcul situatia extrem de grea a Ucrainei, unde Biserica Ortodoxa risca sa fie deturnata de o grupare schismatica, care spera la ajutorul patriarhului ecumenist de la Fanar, ii face pe toti cei ce au ascultat aceste lucruri si nu s-au scandalizat, ci s-au pozat cu hulitorii, sa cada sub pedeapsa canoanelor care interzic sub pedeapsa caterisirii, respectiv afurisirii, defaimarea episcopilor. Din acest motiv, jocul de-a „observatorul” nu poate fi luat in serios.
    ESTE IMPERIOS NECESAR CA IN PERIOADA URMATOARE ABSOLUT TOTI PREOTII SI IEROMONAHII NEPOMENITORI SA SE POZITIONEZE PUBLIC FATA DE ACEASTA TENDINTA SCHISMATICA A GRUPULUI SAVA-STAICU-RADENI SI SA SPUNA CLAR DACA SUNT DE ACORD CU ACESTA SI CU ATITUDINEA ACESTUIA FATA DE EPISCOPII MARTURISITORI, FATA DE PROCLAMAREA TUTUROR CELOR CARE NU AU INTRERUPT INCA POMENIREA CA ERETICI SI MAI ALES FATA DE COLABORAREA CU EPISCOPUL ARTEMIE. Cei care nu o vor face vor putea fi considerati pe drept cuvant ca fiind de acord cu gruparea schismatica, deoarece nu si-au manifestat public dezacordul cu ea.
    Grupul care a semnat apelul de neparticipare la Satu Mare deja si-a anuntat public pozitia. II asteptam pe toti ceilalti sa anunte public. Asteptam Radeniul sa ne anunte public cu ce concluzii s-au intors „observatorii” de la Satu Mare si care este pozitia oficiala a schitului: este alaturi de ei sau se delimiteaza de schisma de la Roman, continuata la Satu Mare.

Trackbacks/Pingbacks
  1. Participanții la întâlnirea de la Satu Mare au decis să continue cooperarea cu episcopul sârb Artemie – Ortodoxia mărturisitoare - 23 mai 2018

    […] ora actuală vor organiza un sinod, “acriviștii” îl vor considera sinod “criptoecumenist”1. și nu va fi acceptat, deoarece, în viziunea lor, acești episcopi (se dădea exemplul IPS […]

Scrie un comentariu

Scroll Up