Roşia Montană, dar şi alte fabrici din județul Alba cu activitate în domeniul minieritului, au reprezentat în perioada comunistă un “obiectiv” extrem important pentru americani
CIA urmărea în detaliu activitatea de acolo și colecta informații legate de zăcăminte, nivelul exploatării, numărul de muncitori și turele în care lucrau, informează colegii de la site-ul alba24. ro, care au studiat acest segment din documentele recent desecretizate de CIA.
Dintr-un document din 1952, aflăm că la Roșia Montană, 618 muncitori lucrau în două schimburi de câte 12 ore pentru a extrage 8432 de tone de minereu. Un alt document, clasificat drept “confidențial” se ocupă de modul în care întreprinderile românești și-au îndeplinit planul de producție stabilit la nivelul anului 1949.
Sunt expuse în document: numele fabricii, locul în care se află și data din an până la care s-a îndeplinit planul pentru tot anul. În general, întreprinderile românești reușeau să își îndeplinească obiectivele cu câteva luni înainte de sfârșitul anului. Asta, potrivit ziarului Scânteia, citat de documentele CIA, care luau inițial de bune aceste date.
Astfel, Fabrica din Cugir a raportat ca îndeplinit planul de producție în data de 20 octombrie 1949, iar Exploatarea Minieră de la Roșia Montană zece zile mai târziu, în 30 octombrie. În documentul CIA mai sunt amintite și alte întreprinderi din Alba: unitățile Almașul Mare 1 și 2, Zlatna I și Zlatna II, Moara din Aiud, Fabrica de Vagoane din Aiud, fabrica din Sântimbru și fabricile de procesare a lemnului din Sebeș. Toate acestea erau considerate obiective importante și unități de producție de succes ale noii economii sovieto-românești (într-un alt document sunt analizate și sovrom-urile, adevărate mecanisme de spoliere a economiei naționale de către URSS).
Sursele, la secret și după 60 de ani
Câțiva ani mai târziu, respectiv în 1958, americanii știau deja că nu se pot baza pe informațiile oficiale. Într-un memorandum secret dedicat industriei neferoaselor, se precizează că informațiile economice din spațiul sovietic (unde era amplasată și România) ”lasă mult de dorit”. În același document se precizează că CIA a obținut informații de la ”Institutul Românesc al Minelor” și de la ”Antrepriza Gheorghe Doja” din Zlatna despre ”o anumită fabrică” de care era interesată. Numele surselor a fost mascat, chiar și după descretizarea documentului.
Secretele subteranului românesc, păzite cu armata
România încerca să protejeze informațiile legate de zăcămintele din subteran și impusese măsuri stricte în lucrurl cu documentele, dar restricționase și apropierea fizică de exploatări și fabrici. Un document al spionajului american din 1963, strict secret, arată că secretele subteranului românesc ajunseseră să fie păzite cu ajutorul armatei și al trupelor de securitate. Un batalion deplasat de la Cluj Napoca, avea datoria să apere, pe lângă închisoarea de la Aiud și un pod la Alba Iulia, exploatările miniere de la Almașu de Sus (Zlatna) și de la Valea Dosului (aur, mercur și uraniu).
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Dar, câte întreprinderi erau în vremea aceea și cât interes prezentau,ele, pentru SUA ! Acum, cred că nu mai este nicio întreprindere și SUA nu mai este interesată de mai nimic pe acolo, în afară de Roșia Montana !
Bineinteles ca americanii spionau caci “exploatarea” zacamintelor Romniei in acel timp se facea “tovaraseste” cu ajutorul intreprinderilor SOVROM iar produsele se diceau spre estul sovietic “luminos”. Asa se ducea uraniul romanesc (18000 tone), petrolul romanesc, lemnul, etc. Frumos mai incurcati lumea ! Studiati ceva istorie inainte de publicare.