Declinul TBC în secolul 20: NU s-a datorat VACCINURILOR, ci condițiilor de IGIENĂ și NUTRIȚIE. Interpretări ERONATE ale publicului

Noi 16, 2017 3159 0 goo.gl/Xkhpd3

În SUA vaccinul BCG nu a fost niciodată pus în practică la nivel național. Astfel, declinul incidenței TBC nu poate fi atribuit vaccinurilor. Factori sociali și de sănătate publică precum îmbunătăţirea mediului de trai, condiţiile de locuit mai bune, salubritatea, hrana îmbunătăţită, au dus la eradicarea bolii. Media și televiziunea au influențat greșit percepția publicului, pentru a susține campanii de vaccinare costisitoare.

Iată traducerea studiului: „Explanations for 20th Century Tuberculosis Decline: How the Public Gets It Wrong.”, publicat în Journal of Tuberculosis Research, 2016, 4, 111-121.

Explicații pentru declinul tuberculozei în secolul 20: Interpretări eronate ale publicului

Ray M. Merrill, Spencer S. Davis, Gordon B. Lindsay, Elena Khomitch

Department of Health Science, College of Life Sciences, Brigham Young University, Provo, USA

Abstract

Introducere: Analiza istorică a datelor de sănătate indică scăderea numărului bolnavilor de tuberculoză, în ultimele secole, ca urmare a îmbunătățirii condițiilor sociale și a intervențiilor de sănătate publică. Scopul acestui studiu a fost de a face o evaluare bine-definită asupra asocierii publicului dintre scăderea ratei TBC-ului și motivelor care au dus la această scădere.  Materiale și metode: 705 de adulți, de aceeași naționalitate, au fost chestionați pentru a le identifica părerile referitoare la declinul tuberculozei în secolul 20. Întrebări și răspunsuri cu final deschis au fost codate și plasate în opt categorii. Rezultate: În aproximativ 52% dintre cazuri, rata scăzută a mortalității produse de tuberculoză este atribuită „medicinei moderne”, și în  22%,  „vaccinărilor”. Doar câțiva dintre cei chestionați au atribuit ratei scăzute a morților produse de tuberculoză, sănătatea publică sau îmbunătățirea factorilor sociali de sănătate. Bărbații au acordat mai mult credit medicinei moderne și sănătății publice, și mai puțin vaccinurilor; celelalte grupuri rasiale au acordat mai mult credit sănătății publice decât medicinei moderne; Spaniolii au acordat mai mult credit medicinei moderne, și mai puțin vaccinurilor; iar grupul celor cu situații financiare foarte bune, au acordat mai mult credit vaccinurilor și sănătății publice, decât au făcut-o în cazul medicinei moderne. Concluzie: Cei mai mulți dintre oameni consideră că medicina modernă este principalul factor căruia se datorează declinul ratei mortalității produsă de TBC, a doua mare cauză de deces în SUA anilor 1900, și acordă puțină importanță rolului jucat de sănătatea publică și îmbunătățirea condițiilor sociale. Aceste neînțelegeri pot limita eforturile societale direcționate spre întreținerea și susținerea factorilor sociali determinanți ai sănătății.

Cuvinte-cheie

Sănătate publică, Tuberculoză, Rata Mortalității, Medicină

Introducere

O politică națională de sănătate eficientă trebuie să se bazeze pe o înțelegere corectă a parametrilor ce determină sănătatea. Un studiu recent a demonstrat că majoritatea oamenilor  atribuie creșterii speranței de viață cu 40 de ani, în ultimii 200 de ani, îmbunătățirii observațiilor medicale. Totuși, reprezentanții oficiali ai organizațiilor de sănătate publică atribuie mai puțin de un sfert din acea creștere a speranței de viață, sectorului medical. Eforturile organizației de sănătate publică, alături de îmbunătățirea producției alimentare, siguranței apei potabile, tratamentelor aplicate rețelelor de canalizare, găzduirile, învățarea alfabetului, economia, precum și condițiile de muncă mult mai bune explică în cea mai mare parte această creștere. Studiul actual oferă un punct de referință secundar pentru a determina dacă oamenii oferă, totodată, atât de mult credit și medicinei moderne ca unul dintre principalii factori ce au influențat declinul tuberculozei în ultimul secol. În anul 1900, SUA, această boală infecțioasă a dus la numeroase decese, atingând un procent de 11,3% din numărul total de morți, imediat în urma pneumoniei și gripei, al căror procent era de 11,8%. Dacă oamenii atribuie declinul tuberculozei sectorului medical, nu fac altceva decât să întărească convingerea că cei mai mulți dintre ei nu sunt conștienți de faptul că cei mai importanți factori determinanți ai sănătății se găsesc, de obicei, dincolo de pereții spitalului.

Scopul acestui studiu este de a prezenta cum oamenii de rând descriu fenomenul declinului mortalității produse de tuberculoză, raportându-se la istorie. Ca temă de studiu, a fost selectată tuberculoza datorită multiplelor decese la care a condus, în 1900, și alături de alte boli infecțioase, pentru că a motivat  organizațiile de sănătate publică ale căror eforturi de a reduce riscurile de îmbolnăvire datează de mai bine de un secol. Dacă societatea este incapabilă de a aprecia rolul important pe care intervențiile non-medicale îl au în scăderea frecvenței bolilor infecțioase, este foarte probabil ca să continuăm a acorda o recunoaștere excesivă medicinei moderne. În sens contrar, oamenii vor fi mai puțini interesați în susținerea intervențiilor de sănătate publică sau a politicilor ce au ca scop imbunătățirea sănătății populației.

Turberculoza

Tuberculoza (TBC) este o boală infecțioasă de origine bacteriană, cauzată de Mycobacterium tuberculosis. Afectează, în general, plămânii sau segmentele respiratorii, se răspândește în aer atunci când o persoană bolnavă de TBC vorbește, strănută, sau tușește, și a fost una dintre cauzele principale a numeroase morți de-a lungul istoriei. Cunoscută istoric ca oftică, ftizie, sau moartea albă, TBC a fost găsită în corpuri ce datează din anul 5000 î.Hr. și în mumii Egiptene ce datează din anul 3000 î.Hr. Hippocrates și alți fizicieni din Antichitate au descris simptomele bolii când le-au văzut la pacienții lor. În timpul secolului al XVII-lea, morțile produse de tuberculoză erau la ordinea zilei, și într-un mod cu totul special în Anglia, unde unul din cinci morți era ftizic. Boala a devenit endemică în Europa, primind denumirea de Marea Ciumă Albă.

Rata mortalității produsă de tuberculoză a început să descrească, în țările vestice, cu mult timp înaintea descoperirii oricărei forme de intervenție medicală, chiar și inainte de implementarea campaniilor de sănătate publică anti-tuberculoză, în secolele XVIII-XIX. La un anumit nivel, acest declin progresiv de-a lungul istoriei poate fi atribuită ciclului epidemic fluctuant al bolii. În SUA, boala și-a făcut apariția de la jumătatea anilor ‘80, și declinul progresiv descris anterior a fost grăbit de intervențiile umane.

Cauza tuberculozei a fost identificată în 1882, odată cu descoperirea bacilului Koch, numit astfel după omul de știință German, Robert Koch. Koch a descris, de asemenea, reacția la tuberculină, în 1890. În 1900, tuberculoza era a doua mare cauză a morților din SUA, cu o mortalitate anuală înfiorătoare, de 194,4 morți per 100.000. În 1940, înainte de introducerea antibioticelor, rata morților a fost redusă la 46 de morți per 100.000. Figura 1 ilustrează cum cea mai mare scădere semnificativă s-a întâmplat înainte de 1994, când s-a produs streptomicina, primul antibiotic eficient împotriva TBC. Singura diferență istorică semnificativă dintre Anglia și SUA constă în faptul că BNHS (British National Public Health) a început să folosească vaccinurile BCG (vaccinuri împotriva Bacilului Calmette-Guérin), o inovație pe care Serviciile de Sănătate Publică ale SUA nu a aplicat-o niciodată. Chiar și cu vaccinarea BCG în Anglia și Țara Galilor, și cu utilizarea streptomicinei în SUA, nu a existat o schimbare semnificativă în rata declinului tuberculozei. Deoarece BCG-ul nu a fost niciodată pus în practică la nivel universal, în SUA, se poate afirma că nici declinul  incidențelor ori ratei mortalității nu pot fi atribuite vaccinurilor.

Similar, din moment ce streptomicina a fost primul antibiotic disponibil și efectiv în tratarea tuberculozei, se poate spune că niciunul dintre declinurile produse înaintea anului 1944 nu se datorează antibioticelor.

Cu toate acestea, nu este corect să concluzionăm spunând că scăderea ratei mortalități produsă după 1944 se datorează evoluției unui medicament eficient. Aceleași forțe ce au luptat împotriva tuberculozei anterior apariției streptomicinei au continuat să acționeze și-n anii următori, motiv pentru care ar trebui să aibă parte de o recunoaștere completă pentru rolul crucial ce l-au jucat în scăderea ratei mortalității produsă de TBC.

Figura 1. Ratele mortalității brute pentru tuberculoză în Statele Unite, 1900-2014. Rețineți că, cu excepția perioadei de după Primul Război Mondial, ratele de deces din cauza tuberculozei în Statele Unite au scăzut cu mult înainte de apariția tratamentelor cu antibiotice. Politicile agresive de combatere a tuberculozei bovine, sanatoriile mandatate de stat, precum si îmbunătățirea locuințelor au contribuit la declin. Declinul tuberculozei în Statele Unite este similar cu cel din Anglia și Țara Galilor.

Mycobacterium tuberculosis este cunoscută pentru presiunea pulmonară pe care o exercită și agentul infecțios care circulă în atmosferă prin intermediul picăturilor de apă ce părăsesc plămânii infectați de TB. Transmiterea pe cale aeriană devine foarte favorabilă acestei bacterii în spațiile supraaglomerate și în locuințele lipsite de condiții pentru un trai decent. Studii efectuate în prima parte a secolului al XX-lea au pus în evidență conexiunea dintre lipsa condițiilor de trai ale locuințelor și simptomele ce apar înainte de instalarea bolii. Ariile supraaglomerate înspre sfârșitul anilor ‘80 și inceputul anilor ‘90 au favorizat răspândirea tuberculozei. În închisorile din Massachusetts, unde deținuții erau tinuți foarte aproape unii de alții, trei sferturi din decesele produse între anii 1890-1895 au fost cauzate de tuberculoză. Programele de studii privind acumularea de date privind starea de sănătate au debutat de îndată ce, în 1889, au început să fie promovate îmbunătățirile aduse locuințelor, igienei personale, și curățenia, în general, împreună cu instrucțiunile privind modalitatea potrivită de a strănuta și tuși, cât și împotrivirea scuipatului în locuri publice. Analizele contemporare continuă să susțină asocierea dintre condițiile nefavorabile de trai, igienă necorespunzătoare și ariile supraaglomerate cu rata crescută de incidență a tuberculozei.

Studiile efectuate în secolele al XX-lea și al XXI-lea au demonstrat relația dintre stadiul nutritiv și riscul apariției tuberculozei, punându-se accent pe cum malnutriția afectează negativ sistemul imunitar. Malnutriția facilitează contractarea tuberculozei, reducând proprietatea de răspuns imun al macrofagelor, limfocitelor T și citokinelor, care acționează ca o primă barieră împotriva bacililor. De asemenea, malnutriția promovează apariția deficiențelor imunologice secundare. TBC este o boală oportunistă. Imediat ce un sistem imunitar începe să slăbească din cauza malnutriției, susceptibilitatea pentru  infecții cu tuberculoză crește, și-n paralel: riscul mortalității. Îmbunătățirile făcute la începutul secolului al XX-lea, cele privind aspectul igienic al comercializării produselor alimentare, producerea, transportul, termenele de valabilitate ale produselor alimentare, și descoperirea nutrienților esențiali și a rolurilor lor în prevenirea bolilor au contribuit la reducerea malnutriției în SUA. Statusul nutrițional îmbunătățit a redus considerabil rata mortalității produsă de tuberculoză.

Izolarea de societate a cazurilor active de TBC prin intermediul sanatoriilor a jucat, de asemenea, un rol important în declinul tuberculozei. În timp ce primele sanatorii, asemănătoare unor hoteluri de lux, locuri în care bolnavii de tuberculoză erau ținuți sub strictă observație, procedurile de creștere a ratei de vindecare au evoluat, concomitent cu modalitățile de prevenire ale TBC. Instructajul privind igiena personală în interiorul sanatoriilor a jucat un rol în reducerea cazurilor de contaminare, prin practicarea unor activități precum: acoperirea gurii în timpul unui strănut sau a unei tuse și limitarea locurilor unde bolnavii ar putea să scuipe. Invitații și pacienții au fost rugați să nu dea mâna unul cu altul sau să aibă orice alt fel de contact fizic cu pacienții bolnavi de TB, pentru a preveni răspândirea bolii. Crearea unor spații recreaționale lipsite de praf, și cu o bun sistem de venilație, a fost, de asemenea, o prioritate în sanatorii.

Pe lângă bacteria răspunzătoare de apariția ftiziei, se află și o bacterie mai puțin cunoscută, de origine bovină, ce a contribuit la apariția unui număr considerabil de cazuri de acest fel. S-a estimat că tuberculoza de origine bovină a fost responsabilă pentru 15% din toate morțile produse de tuberculoză în 1900, fiind de asemenea, al treilea caz de infecție non-pulmonară. După ce s-a descoperit că bacteria s-a răspândit prin consumul de carne și lapte contaminate, SUA a implementat politici ce au impus pasteurizarea lapteului și  identificarea de vite bolnave folosind teste de tuberculoză. Aceste măsuri aproape că au eredicat tuberculoza bovină, rezultând o prevenire a peste 25.000 de morți iînaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Evoluția streptomicinei în 1944 și utilizarea sa anterioară au oferit fizicienilor o armă puternică de a combate cazurile active de tuberculoză. E important de notat că vaccinurile, ce au jucat un rol major în eliminarea multor boli infecțioase, nu au jucat niciun rol în prevenirea tuberculozei în SUA. Reprezentanții sănătății din această țară nu au optat pentru utilizarea de vaccinuri Bacille Calmette-Guerin (BCG) pentru că îngreunează identificarea tuberculozei latente.Medicamentele au ajutat la scăderea ratei mortalității produsă de tuberculoză în secolul al XX-lea, dar intervențiile medicale ce datează de acum mai bine de 100 de ani au fost și sunt cele mai eficiente în lupta împotriva bolii. Analizând contribuția factorilor sociali de sănătate și istoricul sănătății publice în scăderea ratei mortalității, am putea avea senzația falsă că medicina modernă ar fi calea principală de îmbunătățire a sănătății populației. Acordând, în mare parte sau completă, recunoaștere medicinei moderne, eforturile contemporanilor de a populariza importanța factorilor sociali în menținerea sănătății și intervențiile organizațiilor comunitare, ce au o mai mare abilitate de a îmbunătăți sănătatea publică, sunt, de obicei, neglijate și subfinanțate. Distribuirea greșită a creditelor poate duce, de asemenea, la donații excesive pe latura medicală a economiei și împiedică eforturile ce se fac pentru plătirea îngrijirilor medicale propriu-zise.

Metode

A fost creat un chestionar pentru a determina ce factori crede lumea că au dus la reducerea istorică a ratei mortalităţii datorită turbeculozei în Statele Unite.  

Rezultatele se bazează pe răspunsurile la întrebarea: “În Statele Unite, în anul 1990, 11.3% din cauzele morţii s-au datorat tuberculozei”. În anul 2000, mai puţin de 1 % din cei morţi în această ţară au fost datorită tuberculozei. Care credeţi că este principalul motiv pentru acestă scădere?”  

Posibilele răspunsuri ale persoanelor intervievate au fost : medicina, vaccinurile/imunizările, sistemul sanitar, screening-ul/ carantina, modul de viaţă, educaţia/ conştientizarea/ ştiinţa, altele sau nu ştiu. 30 % din intervievaţi au răspuns „nu stiu”.             

Trei facultăţi de medicină neimplicate în studiu au evaluat sondajul după conţinut şi identificarea persoanelor.              

Chestionarul a fost revizuit şi  re-testat pe un eşantion ales de 20 de persoane care s-au gândit ei că reflectă în mod corect populaţia Statelor Unite.        

Sondajul a fost din nou corectat şi testat ca pilot pe un eşantion de 357 studenţi din sănătatea publică.

Rezultatele din acest studiu pilot au susţinut ipoteza că majoritatea oamenilor atribuie această scădere a ratei mortalităţii, cauzată de tuberculoză, sistemului medical.

Aprobarea de a folosi oamenii ca subiect de cercetare a fost obţinută de cercetatorii institutului Review Board înainte de efectuarea testului pilot şi  distribuirii naţionale a studiului.

Studiul a folosit o întrebare cu mai multe variante de răspuns pentru a evalua cum explică oamenii scăderea mortalităţii datorată tuberculozei în secolul XX. Participanţii au fost informaţi că în anul 1900, tuberculoza a fost a doua cauză a mortalităţii în Statele Unite şi că a scăzut cu 90 % între anii 1900 şi 1950.

Participanţii au fost rugaţi să descrie în amănunt cel mai important motiv al scăderii. Dacă dădeau mai mult de un răspuns, atunci primul răspuns era considerat factorul principal.

Doi  cercetatori independenti au citit răspunsurile, apoi le-au clasificat şi codat în 8 categorii:  (1) medicina modernă (sănătate, medici, spitale, operaţii, tehnici de diagnosticare, antibiotice, etc.), (2) vaccinuri, (3) educaţie/ conştientizare, ştiinţă, (4)  mod de viaţă, (5) sistem sanitar, (6) screening/ carantină, (7) nu ştiu şi (8) altele. Clasificarea pentru fiecare răspuns la întrebare a fost comparată, şi micile discrepanţe care au rezultat au fost rezolvate prin discuţii şi acord mutual.

Datele demografice au fost selectate pentru analiza posibilelor diferenţe în răspunsuri dintre grupuri şi ca să se asigure că s-a conturat un eşantion reprezentativ naţional.

Variabilele includ vârsta, sexul, rasa, etnia, si educaţia.

Datele sondajului au fost culese dintr-un eşantion on-line din liste cu respondenţi recrutaţi de o companie profesională şi de marketing, de cercetare a opiniei publice nationale.

Sondajul on-line a implicat respondenti din Statele Unite, cu vârste de 18 ani sau mai mari. Sistemul de recompense al companiei a captivat şi motivat participarea producând un mai mare interes.

Participanții listelor cu răspunsuri au fost stimulaţi să devină membri ai   companiei de recrutare. Procedurile de control al calitatii folosite de companie au asigurat că respondenţii înscrişi sunt calificaţi.

Datele demografice ale potenţialilor respondenţi erau cunoscute de compania de cercetare înainte de a lansa invitaţia de participare.

Oportunitatea de a lua parte la studiu a devenit treptat închisă pentru unii indivizi considerandu-se ca criteriile demografice au fost suficient reprezentate în eşantion.

Această procedură a asigurat că eşantionul ales a fost reprezentativ pentru profilul naţional demografic al Statelor Unite respectând vârsta, sexul şi rasa (albi / caucazieni, negri / afro-americani, altele), etnie (latino, non-hispanici) , venitul anual (<25.000 $, 25.000 $ – 49.000 $, 50.000 $ – 74.000 $, >75.000 $) şi educaţia (fără liceu, cu liceu, colegiu sau şcoală tehnică, universitate, diplomă de master, doctorat sau grad profesional).

În total 725 de personae au completat chestionarul. Metodele ce asigură calitatea au fost folosite spre a identifica răspunsurile fără sens. Astfel, douăzeci de răspunsuri au fost eliminate din analiza studiului, rămânând în final doar 705.

A fost utilizată frecvenţa distribuirilor  pentru a rezuma şi descrie datele.

Au fost utilizate analizele  simultane a două date (analize bivariate), ajutate de testul chi-square pentru a evalua semnificaţia datelor. Testul chi-square Mantel-Haenszel (MH) a fost folosit şi pentru a evalua diferenţele între eşantioane. Testele de ipoteze au fost evaluate folosind nivelul de semnificaţie 0.05. Analizele au fost efectuate cu ajutorul software –ului Sistemului de Analize Statistice (SAS), versiunea 9.3 (Institutul SAS, Cary, NC, USA, 2010).

Rezultate

Clasificările după vârstă, sex, rasă, etnie, educaţie, şi venit sunt prezentate în Tabelul 1. Cel mai frecvent răspuns la întrebarea deschisă: de ce rata mortalităţii datorită tuberculozei a scăzut în secolul XX, a fost: ‚„medicina modernă’’, urmată de „vaccinuri’’, şi apoi anumite alegeri pentru sănătatea publică. (Tabelul 2).

Tabelul 1 – Rezumatul caracteristicilor participanților

Tabelul 2. Motivele primare indicate pentru declinul tuberculozei în Statele Unite, de la provocarea a 11,3% din totalul deceselor în 1900 la mai puțin de 1% în 2000.

Rețineți că principalele motive care au fost date diferă semnificativ între bărbați și femei (Chi-pătrat p = 0,0004), în rândul grupurilor rasiale (p = 0,0198), între hispanici și non-hispanicii (p = 0,0441), și între grupurile de venituri (p = 0,0088); * 59 (8%) au indicat educație / conștientizare / cunoaștere, 33 (5%) au indicat salubritate, 25 (4%) au indicat screening sau carantină, 12 (2%) au indicat stilul de viață și 43 (6%) au indicat o altă alegere (fără categorie).

Motivele presupuse pentru care tuberculoza a înregistrat descreştere nu au fost foarte diferite după vârstă sau nivelele de educaţie.

Dezbatere

Percepţia publică, cum că procedurile medicale au avut rolul predominant în reducerea ratei mortalităţii, este în contradicţie cu recordul istoric înregistrat (Figura 1). Scăderea acesteia într-o lume dezvoltată rezultă mai mult din condiţiile de viaţă îmbunătăţite şi nu datorită medicinei moderne. Cea mai mare scădere a fost înainte de apariţia unui tratament special cu antibiotic, şi nu a scăzut foarte mult după folosirea lui.

Faptul că 22% din respondenţi au ales vaccinul ca motiv principal al scăderii istorice, cu toate că in Statele Unite nu s-a folosit niciodată vaccinul BCG, subliniază inconştienţa oamenilor față de factorii înconjurători ce au redus această boala infecţioasă.

Doar un mic număr de oameni au menţionat rolul pe care îl joacă îmbunătăţirea mediului de trai, condiţiile de locuit mai bune, salubritatea, hrana îmbunătăţită, sau oricare alţi factori legaţi de sănătatea publică sau de factorii sociali determinanţi ai sănătăţii.

Este posibil ca majoritatea oamenilor să aibă percepţii similare eronate legate de declinul ratei mortalităţii datorat unor boli infecţioase ca poliomelita, pojarul, holera, febra tifoidă şi altele.

Sunt câteva posibile explicaţii pentru punctajele direcţionate eronat referitoare la scăderea ratei mortalităţii datorită tuberculozei. În primul rând, multe din intervenţiile din sănătatea publică implementate să combată tuberculoza, au fost stabilite cu peste 100 de ani în urmă, şi uitate de-a lungul timpului.

Intervenţii menite să reducă rata mortalităţii cum ar fi condiţii mai bune de trai, aerisire, igienă adecvată, hrană echilibrată, continuă să se îmbunătăţească, devenind parte din viaţa de zi cu zi pentru majoritatea populaţiei. Fără a da mare importanţă acestui aspect oamenii nu mai trăiesc timpurile în care bolile infecţioase reprezentau o problemă majoră.

Media şi televiziunea pot deasemenea contribui la percepţia eronată a publicului legată de scăderea bolilor infecţioase. Dramele medicale rar atrag atenţia la importanţa mediului înconjurător, a hranei sănătoase, sau efectele sărăciei ori alţi factori sociali determinanţi ce pot duce la boală. Emisiunile de televiziune despre conditiile din spitale vorbesc de tratamente şi îngrijirea individuală a pacientului, ceea ce face ca oamenii să creadă că medicina modernă poate vindeca orice şi că există soluţii întotdeauna în cadrul unui spital.

Alte mijloace media, ca ştirile, sunt de asemenea mai mult axate pe tehnologia ultimelor dezvoltări în medicină decât pe problemele mai puţin „interesante’’ legate de intervenţiile sănătăţii publice şi factorii determinanţi ai sănătăţii.

Interpretările greşite identificate în acest studiu au consecinţe pentru metodele de sănătate publică. Eforturile de a îmbunătăţi sănătatea naţiunii într-o societate democrată sunt puternic influenţate de credinţa poporului că intervenţiile medicale sunt eficiente. Când oamenii nu sunt conştienţi de rolul important pe care îl au intervenţiile non-medicale în reducerea cauzelor morţii, atunci vor fi mai puţini doritori să susţină eforturile moderne de azi. Şi invers, când oamenii vor realiza că medicina modernă este de fapt motivul  pentru care s-au redus substanţial cauzele morţii, s-ar putea să fie suspicioşi şi nu vor mai susţine eforturile societăţii de a reduce utilizarea in exces a tehnologiilor medicinei şi să redirecţioneze resursele altor factori determinanţi ai sănătăţii.

Poate ca procentul respondenţilor care au crezut că medicina modernă a jucat un rol important în reducerea ratei mortalităţii datorită tuberculozei şi este neraportat de categoria „medicina modernă’’ a acestui studiu. Mulţi din cei ce au bifat „educaţie’’ sau  „conştientizare’’ sau  „cunoaştere’’ ca şi motive pentru declin poate s-au întrebat cum pot aceşti factori îmbunătăţi procedurile medicale.

Faptul ca se dă prea mult credit medicinei moderne pentru ultimele realizări în sănătatea publică, poate duce  la cheltuieli de două ori mai mari ale Statelor Unite în sănătate, pe cap de locuitor, ca si la alte naţiuni occidentale cu venituri mari. Distribuirea greşită a punctajelor poate explica parţial de ce Statele Unite neglijează găsirea de iniţiative în sănătate publică şi nu reuşesc să se adreseze factorilor determinanţi ai sănătăţii.

Cercetările arată scăderile din ce în ce mai mari faţă de alte ţări, în ce priveşte speranţa de viaţă, în timp ce alte naţiuni se adresează tot mai mult necesităţilor serviciilor sociale ale populaţiei. Având în vedere că aproape o cincime din venitul naţional brut se cheltuie în sănătate, e greu de găsit resurse pentru creşterea nevoilor serviciilor sociale.

Concluzie

Acest studiu identifică motivele percepute de public pentru scăderea istorica a ratei mortalităţii datorate tuberculozei. Am emis ipoteza că o mare contribuţie în scăderea bolilor infecţioase s-a atribuit intervenţiilor non-medicale ale medicinei moderne.

Rezultatele arată că publicul are o puternică încredere în opinia medicală ce explică scăderea tuberculozei. Ca urmare, oamenii pot fi mai usor convinşi să suporte intervenţiile de sănătate publică sau politici ce implementează aşa zisa îmbunătăţire a sănătăţii populaţiei.

Confirmări

Acest studiu a fost găsit prin intermediul departamentului de Ştiinţă a Sănătăţii, Universitatea Brigham Young (BYU). Viziunile exprimate sunt cele ale autorului şi nu neapărat cele ale BYU.

Conflict de interese

Autorii declară că nu au interese de concurenţă.

NOTĂ OrtodoxINFO
Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și bani. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Ne mai puteți sprijini și în alte modalități! Click pentru detalii.
Categorii:
articole asemănătoare
Scrie un comentariu