Yoga pentru sănătate = poartă pentru draci

Astăzi yoga este prezentată ca o „veritabilă știință străveche”, promovată prin lozinci precum: „Faceți yoga pentru sănătate și frumusețe”. Unii medici recomandă yoga pentru beneficiile sale asupra organismului, iar unii eretici au dezvoltat yoga-creștină…

Există cursuri opționale de yoga în școli, grădinițe. Normal! Și copiii noștri trebuie să fie frumoși și sănătoși, doar că în spatele acestor artificii publicitare și a ignoranței multora este ceva cu o mare implicare sufletească. Cuvântul yoga înseamnă unire cu „dumnezeul” hinduismului.

Yoga este parte din religia hinduistă și apare în textul Bhagavad Gitei ca o revelație oferită oamenilor de către zeul Krishna, prin mijlocirea împăratului luptător Arjuna.

„«După cum ți-am spus și înainte, o, tu, cel fără de pată, în această lume există două căi: cea a școlii Samkhya cu yoga cunoașterii și cea a școlii Yoga cu yoga faptei.» (III, 3)

Chiar această yoga din vremea începutului ți-am explicat-o astăzi. Îmi ești credincios și prieten; aceasta este taina supremă. » (IV, 3)

Mai mult decât atât, yoga este o formă de adorare prin care zeul dorește să fie venerat de către adepții săi. Krishna spune:

«Însă oamenii cu suflet mare, care au sprijin în mine, care nu au alt gând, o, fiu al lui Prtha, au parte de Natura mea divină, cunoscându-l pe Cel Neclintit, Obârșia existențelor.

Glorificându-mă mereu, înfrânându-se credincioși legămintelor, închinându-mi-se, mă adoră cu dăruire, mereu concentrați.» (IX, 13-14)

Zeul Krishna arată deci că nu doar practicarea yoga, ci fie și numai simplul ei studiu teoretic este socotit o formă de adorare a sa! Inutil să subliniem că adorarea este un act pur religios, nicidecum științific. Tot în Bhagavad Gita, Krishna învață că yoga este o formă de jertfă adusă lui. Nu este nevoie să insistăm nici asupra caracterului „științific” al unei jertfe. Să urmărim textul:

«Unii sacrifică toate activitățile simțurilor si ale suflurilor vitale în focul stăpânirii de sine aprins de Cunoaștere.

Unii asceți care țin legăminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga și sacrificiul Cunoașterii și al recitării Vedelor.» (IV, 27-28)

Proclamă că el este centrul și scopul în jurul căruia gravitează și spre care țintesc toate componentele practicii hinduismului: scrierile „sfinte” (Vedele), jertfele, slujbele, mantrele, sunetul sfânt OM, exercițiile yoga – toate sunt… Krishna.

În sfârșit, să vedem care este mobilul exersării yoga și, totodată, țelul său final:

«Fii cu mintea la mine, dăruit mie, sacrifică-mi mie, cinstește-mă pe mine; la mine vei veni, da, ți-o făgăduiesc, mi-ești drag.» (XVIII, 65)

Așadar, scopul și punctul terminus al exercițiilor yoga este unirea cu dumnezeul Krishna, cu inventatorul, creatorul și învățătorul yogăi!”¹

Vedem cum yoga nu este o știință, așa cum înțelegem noi termenul, ci o formă de închinare și jertfă adusă demonilor, după cuvântul psalmistului „toți dumnezeii păgânilor sunt draci” (Ps. 95, 5).

Succesul yoga se datorează depărtării omului de învățătura lui Hristos și a abilității cu care a fost introdusă de către mulțimea de guru indieni. Alături de yoga, mentalitatea occidentală denaturată în revoluția nihilistă și-a însușit, în timp, concepțiile religioase ale hinduismului.

Reîncarnarea sau „metempsihoza le convine oamenilor și mai ales ateilor și necredincioșilor. Este viclenia cea mai mare a diavolului. Diavolul îi ține într-o viață de păcat, cu gândul că sufletul pleacă și revine de mai multe ori în această lume. „Ei dacă de data aceasta nu reușești, le spune diavolul, vei reveni în viață și vei reuși a doua oară. Și dacă iarăși nu reușești, vei veni, vei reveni, vei evolua…”. ²

„Karma reprezintă legea în virtutea căreia soarta oamenilor este determinată de faptele lor din viețile anterioare.” ³

„Existenta lui Kundalini («sarpele sfânt care doarme la baza coloanei vertebrale a fiecărui om») este iarăsi o convingere eminamente religioasă.” ⁴ Trezirea șarpelui kundalini sau a energiei latente din fiecare om este un proces riscant, chiar și pentru orice guru, care poate duce la demență.

„Ce se va întâmpla dacă eu exersez Kundalini Yoga si înnebunesc? Atunci veți începe voi să exersați și, dacă înnebuniți, va începe altul. În cele din urmă, vom îmblânzi Kundalini…” ⁵

„Vom continua până ce vom îmblânzi Kundalini, indiferent dacă aceasta ar însemna înnebunirea a milioane de oameni.” ⁶

Aceste noțiuni de karma și reîncarnare au fost aduse în occident de către madam Blavatsky. Discursurile ei au trezit pentru prima dată interesul occidentalilor pentru înțelepciunea și înțelegerea religiilor orientale.

YOGA a pătruns în lumea occidentală odată cu interesul acestora pentru cultura și pragmatismul filosofiei hinduiste.

„Hinduismul este atrăgător și din perspectiva respectabilei (ca vârstă) erori de a crede că omul este perfectibil prin educație (folosind termenii lor, prin sistemul guru) și prin «evoluție», în sensul unei constante și progresive dezvoltări spirituale a omului. Un alt argument este găsit în relativismul cultural, care în zilele noastre este atât de apreciat.” ⁷

La primul „Parlament al Religiilor”, în 1893, Vivekananda, reprezentant al hinduismului, l-a încântat pe liderul mișcării transcedentale R.W. Emerson. Acesta a atras atenția romantismului german și interesul savanților G.W.F. Hegel, Max Muller, Arthur Schopenhauer.

„Cea mai importantă realizare a sa a fost faptul că ideile respective au pătruns în cercurile universitare, scopul urmărit fiind răspândirea lor.” ⁸

Un alt succes al lui swami Vivekananda, prin care a reușit răspândirea acestor concepte, a fost introducerea lor în romano-catolicism. Planul ambițios al acestui swami constă în instaurarea unei religii universale (religia antihristică).

„Vivekananda era însă destul de abil și inteligent pentru a-și da seama că, a prezenta filosofia Vedanta dintr-odată și cu tot ceea ce presupune ea, ar fi fost prea mult pentru mentalitatea creștină. În schimb, teoria «nivelurilor de adevăr» oferea o foarte convenabilă cale de trecere la ecumenism – în cadrul căruia nu există nici un conflict, pentru că toată lumea are dreptate.” ⁹

Viziunea despre yoga, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost puternic influențată de Societatea Teosofică, fondată de satanista H. Blavatsky.

După cum susținea însăși Blavatsky: „Scopul principal al… societății teozofice [era] să reconcilieze toate religiile, sectele și națiunile lumii, în cadrul unui sistem de etică comună, bazată pe adevărurile eterne.” ¹⁰ Adică pregătirea lor pentru acceptarea antihristului…

Mișcarea new age își are începutul în această societate ocultă ce dorea popularizarea filosofiilor păgâne în vest. Atât H. Blavatsky, cât și Alice Bailey sunt considerate fondatoarele (stâlpii) gândirii new age.

La mijlocul secolului al XX-lea, yoga era o tendință culturală în Europa de Vest și America de Nord unde „numeroși swami, care au proliferat în ultimele decenii, au sesizat ce șansa de celebritate și îmbogățire le oferă această piață de suflete gata pregătite, și au profitat de ea.” ¹¹

Amăgiți de starea de euforie și mulțumire, numărul adepților crește rapid. În 1960, cultura yoga atinge apogeul, modelând mișcarea hippie și completând partea spirituală alături de consumul de droguri psihedelice. O mare influență asupra liderilor mișcării, a avut-o infamul Aleister Crowley. El este autorul unei cărți despre yoga, numită Eight Lectures on Yoga.

https://www.youtube.com/watch?v=QFYUnVJ-iR8