Conspirația COLESTEROLULUI: 7 dovezi ce demonstrează că ai fost MINȚIT în legătură cu EFECTELE colesterolului

Colesterolul și grăsimile saturate sunt de departe cele mai blamate dintre toți nutrienții. Dar dovezile disponibile nu susțin afirmația generală (cunoscută sub numele de ipoteza dietă-inimă) că aceste substanțe provoacă boli de inimă. De fapt, sfaturile pe scară largă de a folosi uleiuri vegetale lichide pentru gătit în loc de grăsimi saturate sunt extrem de dăunătoare sănătății publice! În acest articol, vom analiza șapte dintre cele mai izbitoare fapte care dovedesc că ipoteza dietă-inimă este total falsă.

De zeci de ani am fost bombardați cu avertismente că un consum de grăsimi saturate în cantități ce depășesc praguri neînsemnate, va crește dramatic riscul de atac de cord. Mass-media, agențiile guvernamentale și organizațiile de sănătate publică, s-au unit pentru a promova mesajul că grăsimile saturate din dietă cresc nivelul colesterolului din sânge și că acest exces de colesterol din sânge este o cauză principală de acumulare a plăcii în artere care poate duce la un atac de cord și moarte subită. Ei avertizează că trebuie să limităm strict aportul nostru de grăsimi saturate și să îl înlocuim în dietă cu uleiuri vegetale polinesaturate lichide.

Acest mesaj a fost promovat atât de puternic și pe scară largă, încât puțini mai văd și altceva decât un fapt demonstrat indubitabil. Bolile de inimă sunt cauza principală de deces în lume iar atacurile de cord și comoțiile cerebrale sunt terifiante. Frica de boli de inimă combinată cu propaganda acerbă a schimbat radical dieta multor oameni, lucru nemaiîntâlnit în istorie. Milioane de oameni din Statele Unite iau medicamente pentru scăderea colesterolului în organism, pe bază de statine, inclusiv 28% din adulții de peste 40 de ani.

Am fost convinși să ne lăsăm folosiți drept cobai într-un experiment de dietă și medicamente la nivel de populație, cu rezultate clar dăunătoare pentru sănătatea noastră. De-a lungul timpului, un munte de dovezi care dezaprobă ipoteza dietă-inimă a crescut, dar aceste fapte nu au fost prezentate publicului. În schimb, a existat o campanie organizată care să ignore, să ascundă, să limiteze sau să discrediteze orice lucru care amenință agenda de scădere a colesterolului.

Această conspirație a colesterolului este un exemplu perfect care arată de ce este atât de periculos să avem încredere în autorități cu privire la informațiile despre sănătate. Când ne bazăm în mod naiv pe sfaturile autorităților, permițându-le efectiv să gândească pentru noi, devenim extrem de vulnerabili. Atacul asupra grăsimilor saturate și a colesterolului nu este altceva decât un atac asupra creierului nostru, un atac asupra hormonilor noștri și un atac asupra sistemului nostru imunitar. Este un atac asupra tuturor celulelor din organism. Partea cea mai gravă este că acest atac este purtat de noi înșine. Cei ce doresc să ne facă rău folosesc dezinformarea pentru a ne convinge să ne autoflagelăm.

Sunt mulți cei ce au arătat în mod corect că ipoteza dietă-inimă este greșită și chiar au prezentat dovezi ale unei conspirații pentru a o promova, deși se știe că este falsă. Mulți s-au concentrat pe faptul că modificarea dietei înseamnă de fapt mulți bani la mijloc pentru producătorii de hrană, afaceri agricole, corporații farmaceutice, industria medicală și organizații precum American Heart Association. Este în mod clar un factor, iar aceste grupuri au tot interesul pentru menținerea fricii de grăsimi saturate și colesterol.

Dar care este motivul adevărat pentru care această dezinformare a fost perpetuată excesiv publicului? Adevărul este că grăsimile saturate și colesterolul sunt esențiale pentru sănătate și vitalitate. Programul de reducere a colesterolului este, în cea mai mare măsură, o încercare de a ne menține la un nivel scăzut de funcționare în fiecare aspect al existenței noastre – și acest lucru este valabil mai ales atunci când vine vorba de funcționarea creierului. Planurile globaliștilor depind de un public care nu gândește limpede sau critic, care este ușor de influențat și manipulat.

Pentru a recăpăta controlul asupra sănătății noastre, este esențial să obținem informații despre această minciună și să înțelegem de ce acești nutrienți au fost ținta. Să începem să aruncăm o privire asupra unor fapte despre care nu auziți multe în mass media:

1. Remarcabilii cercetători dietă-inimă din anii ‘60 – ‘70 au ascuns informații din cadrul studiilor efectuate pe pacienți care intrau în contradicție cu ipoteza lor.

Datele nepublicate din 2 studii majore efectuate în trecut au fost acum recuperate și analizate de cercetători din cadrul British Medical Journal. Ei au descoperit că înlocuirea uleiului polinesaturat vegetal cu cel din grăsimi saturate crește riscul morții, dar în loc să raporteze în întregime datele cercetării, acestea au fost publicate trunchiat, doar cu concluziile ce aparent susțineau ipoteza lor.

Conform jurnalului American Medical Association, „Eșecul publicării adecvate a rezultatelor unui studiu clinic bine documentat este o formă de malpraxis științific, ce poate duce la decizii eronate din partea celor ce îngrijesc pacienții.”

Studiile au fost făcute de Sydney Diet Study (SDHS) și Minnesota Coronary Experiment (MCE). În ambele studii, grupul de intervenție și-a redus drastic aportul de grăsimi saturate și l-a înlocuit cu uleiuri polinesaturate sub formă de ulei de șofrănel sau de porumb, în timp ce grupul de control a continuat să mănânce o cantitate mare de grăsimi saturate. Așa cum era de așteptat, intervențiile în dietă au redus semnificativ nivelul colesterolului participanților. Acest lucru a fost raportat de autorii studiului ca un succes pentru ipoteza dietă-inimă.

Dar noile analize ale datelor brute ale SDHS au scos la iveală că în ciuda colesterolului scăzut, pentru grupul de cobai, riscul decesului a crescut cu 50% comparativ cu grupul de control, iar în plus, rata de boli cardiovasculare și coronariene a crescut de asemenea.

Datele brute de la MCE au arătat o poveste similară: s-a descoperit că pentru fiecare reducere cu 30 mg a colesterolului din ser, participanțlor le-au crescut riscul de deces cu 22%!

2. Mai multe recenzii actuale și meta-analize ale literaturii nu au găsit nici o legătură între consumul de grăsimi și mortalitatea bolilor cardiace sau din alte cauze.

O meta-analiză din 2010 care a analizat date de la aproape 350.000 de persoane a constatat că „nu există dovezi semnificative pentru a concluziona că grăsimile saturate din dietă sunt asociate cu un risc crescut de CHD (boală cardiacă coronariană) sau CVD (boală cardiovasculară)”.

În 2014 o analiză sistematică și o meta-analiză au concluzionat că „dovezile actuale nu susțin în mod clar graficele pentru dieta cardiovascuară ce încurajează consumul de acizi grași polinesaturați și consumul redus de grăsimi saturate.”

Și în 2015, o analiză sistematică și o meta-analiză au descoperit că grăsimile saturate nu erau asociate cu mortalitatea generală, CVD, CHD, accident vascular cerebral ischemic sau diabet de tip 2.

Nu putem spune că elitiștii ce promovează în mod oficial guvernamental sfaturile de dietă, nu sunt la curent cu faptul că cercetările nu susțin teoriile lor. Sally Fallon Morell din cadrul Weston A. Price Foundation a trimis memorii verbale și scrise celor de la USDA de mai bine de 10 ani, în care detaliază în mod clar modul în care liniile directoare nu reprezintă o analiză reală și imparțială a probelor disponibile.

În 2004, Fallon Morell și expertul internațional de lipide, Mary Enig, au prezentat un raport cuprinzător cu 57 de pagini (inclusiv peste 7 pagini de referință!) către Comitetul pentru ghidurile dietetice. Acest raport fascinant a examinat în profunzime datele științifice disponibile și a demonstrat clar că Ghidurile dietetice nu sunt susținute de o revizuire completă a literaturii științifice și că acestea sunt de fapt dăunătoare pentru sănătatea celor care le urmează.

3. Uleiurile vegetale polinesaturate încălzite, conțin cantități uriașe de toxine cancerigene denumite aldehide. Ele de asemenea predispun organismul la infecții cronice prin distrugerea echilibrului dintre acizii grași omega-3 și omega-6 din organism.

Când ipoteza dietă-inimă a devenit sfat guvernamental oficial în SUA, autoritățile au început înlocuirea untului cu ulei vegetal polinesaturat. Aceasta a constituit o schimbare majoră în profilul acidului gras din dieta omului de rând, într-un mod care nu s-a mai întâlnit niciodată.

Înaintea erei moderne și procesării industriale, uleiurile vegetale pur și simplu nu existau. Strămoșii noștri nu aveau tehnologia de a extrage uleiul din semințe de porumb sau soia. Uleiurile și grăsimile pe care oamenii le foloseau dintotdeauna în istorie erau saturate (unt, seu, untură, ulei de nucă de cocos sau palmier) și ulei monosaturat (ulei de măsline). Acizii grași polinesaturați (PUFAs) se regăseau în dietă în cantități relativ mici în toată mâncarea, în alimente precum cereale și nuci.

Uleiurile PUFA sunt foarte delicate și sensibile la oxidare. Grăsimile mononesaturate sunt mult mai stabile, iar grăsimile saturate sunt cele mai stabile dintre toate. Când uleiurile bogate în PUFA sunt încălzite, ele oxidează și elimină cantități uriașe de chimicale denumite aldehide care sunt asociate cu bolile de cancer, inimă și demență. Uleiurile bogate în PUFA includ ulei de porumb, soia, canola, semințe de bumbac, floarea soarelui, șofran, orez și semințe de struguri.

Într-un experiment, cercetătorii au încins diferite grăsimi de gătit și uleiuri la 170 de grade celsius și au măsurat nivelul de aldehide toxice formate la diferite intervale de timp. Au descoperit că cu cât este mai saturat uleiul sau grăsimea cu atât era mai scăzut nivelul de oxidare. Uleiul de cocos și untul s-au comportat cel mai bine în special pe perioade lungi de timp la gătit. Uleiul de măsline a produs niveluri moderate de aldehide. Uleiul de porumb și floarea soarelui pe de altă parte a produs cantități ridicate de aldehide ce au crescut o dată cu timpul de gătire.

Acest experiment este relevant în cazul mâncării gătite la temperaturi normale pe perioade scurte de timp (30 de minute sau mai puțin). Dar mâncarea prăjită din comerț este gătită în general în ulei polinesaturat care este menținut la temperaturi ridicate timp de mai multe ore! Aceste mâncăruri au un nivel periculos de ridicat de aldehide. Sunt de evitat mâncărurile prăjite în uleiuri dacă ești în stare să le prăjești în untură.

Faimoșii cartofi prăjiți de la McDonalds erau odinioară prăjiți în grăsime de vită. După ce guvernul SUA a început să recomande evitarea grăsimilor saturate și colesterolului, clienții au cerut în mod progresiv mâncare scăzută în colesterol iar în 1990 McDonald a trecut oficial la grăsimi vegetale Astăzi practic toate restaurantele folosesc uleiuri vegetale pentru prăjeli.

O altă consecință a migrării masive a populației spre uleiuri polinesaturate este aceea că s-a distrus balanța de omega 3 și 6, acizi grași esențiali din organismele noastre. Între 1909 și 1999, deficitul de omega 6 din rândul populației s-a triplat, fapt ce a dus la suplimentarea dietei cu omega 3 și 6. O proporție dezechilibrată conduce la patogeneze de variate forme în bolile cronice inclusiv cancer, boli autoimune și inflamatorii și boli cardiace. Este în legătură de asemenea cu un risc ridicat de obezitate și depresie.

4. Nivelul scăzut de colesterol este asociat cu un risc ridicat de deces prin suicid, accidente, crime violente și infecții.

Multe studii au găsit o legătură strânsă dintre nivelurile scăzute de colesterol și depresia sau suicidul. Creierul care reprezintă doar 2% din greutatea corporală, totuși conține 25% din colesterolul organismului. Reducând colesterolul s-a observat că neurotransmițătorii sunt afectați, iar odată cu ei gândirea și memoria.

Nivelul scăzut de colesterol este de asemenea asociat cu crimele violente și accidentele. Într-un studiu, consumul de acid linoleic omega-6 (principalul acid gras din uleiurile vegetale lichide, cunoscut pentru reducerea nivelului de colesterol) a fost corelat indubitabil cu rata criminalității în 5 state vestice pe o perioadă de 40 de ani. Mai jos este un grafic al studiului ce arată această legătură (scuze pentru calitatea proastă a imaginii).

Cei cu colesterol scăzut suferă, de asemenea, de un risc crescut de infecții. Acest lucru se poate datora faptului că organismul utilizează efectiv lipoproteinele de colesterol pentru a lega și a inactiva bacteriile și virușii. Un studiu a comparat bărbații sănătoși cu niveluri scăzute sau ridicate ale colesterolului, și a constatat că grupul cun un nivel scăzut de colesterol aveau sistemul imunitar diferit, inclusiv un nivel scăzut de limfocite și celule T.

5. Persoanele vârstnice cu colesterol ridicat trăiesc la fel de mult sau mai mult decât cele cu colesterol scăzut.

O analiză sistematică a literaturii științifice publicată în British Medical Journal Open în 2016, a examinat relația dintre colesterolul cu nivelul densității scăzute de lipoproteine (LDL-C) și mortalitatea celor în vârstă.

Analiza efectuată a examinat date a peste 68 000 de oameni cu vârste peste 60 de ani. S-a descoperit că „o asociere inversată (NT – a valorilor reale) lega cauzele mortalității și LDL-C la 16 din grupuri (în 14 din ele semnificativ statistic) ce reprezentau 92% din numărul total al participanților, la care această asociere a fost înregistrată. În rest nici o alta nu a fost descoperită.”

Deci, cu alte cuvinte pentru marea majoritate a vârstnicilor din acest studiu, cu cât aveau nivelul de colesterol LDL mai ridicat, cu atât erau supuși unui risc mai scăzut de deces. Aceasta este o concluzie la pol opus față de ceea ce ipoteza dietă-inimă proclamă, în special luând în considerare faptul că vârstnicii sunt oricum cei mai supuși riscului de boli cardiace!

6. În Europa, țările care consumă cele mai multe grăsimi saturate au cele mai scăzute rate de deces din cauza bolilor de inimă.

Cei mai mulți probabil au auzit de așa zisul Paradox Franțuzesc – pentru faptul că francezii au una din cele mai scăzute rate a bolilor de inimă din lume, în ciuda faptului că dieta lor abundă în grăsimi saturate. Sau poate acesta ar trebui denumit Paradoxul European! Priviți acest grafic ce schițează comparativ procentajul caloriilor din grăsimi saturate în Europa versus rata decesurilor din cauza bolilor cardiovasculare la bărbați:

Graficul pentru femei este aproape identic. Așa cum puteți vedea, toate țările ce își culeg peste 12% din calorii din grăsimi saturate au rate scăzute de mortalitate din cauza bolilor cardiace la bărbați. În același timp, nici una din țările cu valoarea grăsimilor saturate sub 8% nu au rata mortalității cardiace scăzută.

7. Consumul de grăsimi din lapte este asociat cu un risc redus de boli de inimă, obezitate și diabet.

Produsele lactate sunt singurele alimente ce conțin mai multe grăsimi saturate decât nesaturate. Toate grăsimile și uleiurile sunt un amestec de grăsimi saturate și nesaturate în diverse proporții. De exemplu, grăsimea de vită este aproape 50% saturată, slănina este 40% saturată, grăsimea de pui aproape 30%, grăsimea din gălbenuș 35%. Untul, pe de altă parte este aproape 64% saturat. În SUA produsele lactate contribuie cel mai mult la grăsimile saturate din dietă decât orice alt produs.

Multe studii au descoperit că mâncând multe lactate grase scade riscul bolilor de inimă, lucru relatat de un studiu revizuit din literatura științifică. Un alt studiu concluziona că dovezile nu susțin ideea că grăsimile din lactate produc riscuri cardio-metabolice. Aportul de grăsimi din lactate a fost găsit ca având un aport invers asupra diabetului și obezității, ambele constituind un risc major pentru bolile cardiace.

Lactatele produse ca urmare a hrănirii animalelor cu nutreț vegetal constitue un element protectiv important. Un studiu a analizat în mod special nivelele de acizi linoleici conjugați sau CLA (o grăsime lactată, dar regăsită și în carne, unicat, ce se află în cantități foarte ridicate în produsele ce provin din animale hrănite cu nutreț vegetal) din țesutul adipos ce afectează negativ riscul de infarct. Cei cu nivel ridicat de CLA în țesutul lor adipos, aveau un risc redus cu 50% de infarct comparativ cu cei care aveau nivelurile cele mai reduse. Țesutul adipos tip CLA este de asemenea asociat cu un risc semnificativ mai redus de a face diabet. Lactatele provenite de la animale ce au fost hrănite cu nutreț vegetal dețin un nivel de grăsimi CLA de 6 ori mai ridicat decât lactatele tradiționale (NT – ce provin din ferme de animale hrănite industrial cu aditivi proteici, de cele mai multe ori de proveniență animală, aditivate cu adjuvanți hormonali pentru forțarea creșterii în greutate).

Deci înțelegeți fenomenul. Practic tot ce ne spun autoritățile și mass-media despre nutriție este eronat, iar acest lucru este valabil mai ales atunci când vine vorba de sfaturi despre colesterol și grăsimi saturate!

Va urma și partea a doua, unde vom examina rolurile grăsimilor saturate și colesterolului în organism și vom analiza cine beneficiază cel mai mult din această dezinformare în masă asupra acestor nutrienți importanți.

Referințe

1.https://www.cdc.gov/nchs/data/databriefs/db177.pdf

2.http://www.cbc.ca/news/health/the-case-of-the-missing-data-1.1412420

3.http://www.bmj.com/content/346/bmj.e8707

4.http://www.bmj.com/content/353/bmj.i1246

5.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Siri-Tarino+Meta-analysis+of+prospective+cohort+studies

6.http://annals.org/aim/article/1846638/association-dietary-circulating-supplement-fatty-acids-coronary-risk-systematic-review

7.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26268692

8.https://379p6v3kqsqc1oz8or2u449e-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/CACFP2015GuiidelinesWAPFComments.pdf

9.https://379p6v3kqsqc1oz8or2u449e-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2010dietaryguidelinesoraltestimony.pdf

10.https://379p6v3kqsqc1oz8or2u449e-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2004jan16-dietaryguidelinescomments.pdf

11.http://wholehealthsource.blogspot.com/2008/12/us-weight-lifestyle-and-diet-trends.html

12.http://wholehealthsource.blogspot.com/2008/12/butter-margarine-and-heart-disease.html

13.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3118035/

14.https://www.sciencedaily.com/releases/2012/02/120222093508.htm

15.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16417045

16.http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1745-4506.2001.tb00028.x/abstract

17.http://www.telegraph.co.uk/news/health/news/11981884/Cooking-with-vegetable-oils-releases-toxic-cancer-causing-chemicals-say-experts.html

18.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0014579394011478

19.http://articles.latimes.com/1990-07-24/business/fi-782_1_vegetable-oil

20.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3076650/

21.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12442909

22.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4808858/

23.http://bit.ly/2vpwAk0

24.http://europepmc.org/abstract/med/7566558

25.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0140673693925569

26.http://bjp.rcpsych.org/content/175/3/259.short

27.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S016503271100396X

28, 31.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12640327

29.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278584608003217

30.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1627030

32.http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1179/1476830511Y.0000000021

33.http://ajp.psychiatryonline.org/doi/abs/10.1176/ajp.152.3.419

34.http://www.health.harvard.edu/newsletter_article/cholesterol-the-mind-and-the-brain

35.https://www.sciencedaily.com/releases/2009/02/090223221430.htm

36.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022395600000248

37.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1663605/

38.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9575009

39.http://annals.org/aim/article/711248/cholesterol-violence-connection

40.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15736917

41.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK326741/

42.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9825784?access_num=9825784&link_type=MED&dopt=Abstract

43.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7246527?ordinalpos=8&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_DefaultReportPanel.Pubmed_RVDocSum

44.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9436759

45.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3494250/

46.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9245545

47.http://bmjopen.bmj.com/content/6/6/e010401.full

48.http://www.ehnheart.org/component/content/article/35-project/66-cvd-statistics.html

49.http://www.zoeharcombe.com/2015/03/saturated-fat-chd-in-europe/

50.http://nutritiondata.self.com/facts/fats-and-oils/482/2

51.http://nutritiondata.self.com/facts/fats-and-oils/483/2

52.http://nutritiondata.self.com/facts/fats-and-oils/598/2

53.http://nutritiondata.self.com/facts/dairy-and-egg-products/113/2

54.http://nutritiondata.self.com/facts/dairy-and-egg-products/0/2

55.https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/top-food-sources-of-saturated-fat-in-the-us/

56.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20372173

57.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3396447/

58.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4006120/

59, 64.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22810464

60.http://circ.ahajournals.org/content/early/2016/03/22/CIRCULATIONAHA.115.018410

61.http://ajcn.nutrition.org/content/97/4/854.short

62.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3656401/

63.http://ajcn.nutrition.org/content/103/4/979.full.pdf+html

65.http://ajcn.nutrition.org/content/92/1/34

66.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22648724

67.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10531600