Ca reacţie la referendumul pentru INDEPENDENȚA kurzilor, Erdogan AMENINȚĂ că ar putea interveni MILITAR în Irak: ,,Armata noastră nu este degeaba la graniţa cu Irak”

Sep 26, 2017 4266 1 goo.gl/gVqqUV

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a transmis, luni, o ameninţare afirmând că ţara sa ar putea interveni militar în Irak, ca reacţie la referendumul pentru independenţa kurzilor din această ţară, relatează Associated Press.

Erdogan a susţinut luni o conferinţă de presă în Ankara, în acelaşi timp în care kurzii din Irak organizează referendumul pentru independenţă.

Preşedintele turc a afirmat că independenţa kurzilor este inacceptabilă pentru Turcia, fiind o problemă de supravieţuire.

El a precizat că actualele exerciţii militare ale Turciei ce se desfăşoară la graniţa cu Irak au un scop bine definit.

”Armata noastră nu este degeaba la graniţa (n.red.: cu Irak). Am putea ajunge acolo brusc, într-o noapte”, a declarat Erdogan.

Liderul de la Ankara a mai precizat că Turcia va lua măsuri politice, economice, dar şi militare împotriva kurzilor din Irak dacă aceştia vor continua demersurile pentru declararea independenţei, adăugând că va opri conducta de petrol irakiană ce ajunge în Turcia.

”Să vedem unde şi prin ce mijloace îşi vor vinde petrolul. Noi avem robinetul. În momentul în care îl închidem va fi sfârşitul”, a mai afirmat Erdogan.

Preşedintele Turciei a mai spus că frontier cu Irakul a fost închisă pe o direcţie de mers, urmând să fie închisă în întregime.

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și bani. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Ne mai puteți sprijini și în alte modalități! Click pentru detalii.
articole asemănătoare
Un comentariu la “Ca reacţie la referendumul pentru INDEPENDENȚA kurzilor, Erdogan AMENINȚĂ că ar putea interveni MILITAR în Irak: ,,Armata noastră nu este degeaba la graniţa cu Irak””
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor revine exclusiv comentatorilor.
  1. Mihai
    # 26 septembrie 2017 at 14:44

    „Conform Marei strategii americane, definita de amiralul Cebrowski în 2001, si raspîndita prin media în 2004 de adjunctul sau Thomas Barnett, ansamblul Orientului-Imediat înlargit trebuie sa fie distrus, cu exceptia Israelului, a Iordaniei si a Libanului.

    Prin urmare, victoria iminenta contra Daeshului, nu va schimba intentiile Pentagonului.

    Presedintele Trump, sa opus manipularii jihadistilor. El a oprit sprijinul financiar si militar pe care tara sa le acorda lor. El a reusit sa convinga Arabia Saudita si Pakistanul, sa faca acelasi lucru. El a modificat politica Nato-ului în acest sens. Totusi, nimic permite sa se stie daca el se va opune de asemenea marii strategii a Pentagonului. Pe plan intern, ansamblul Congresului sa aliat împotriva lui, si el nu are o alta posibilitate pentru a împiedica o procedura de destituire, decît aceea a negocia cu Partidul democrat.

    Donald Trump, si-a compus administratia sa, cu vechi functionari de înalt gabarit apartinînd administratiei Obama; politicieni oportunisti, multi responsabili improvizati, si cîteva personalitati de încredere, foarte foarte rare.

    Reprezentantul sau special împotriva Daeshului, Brett McGurk, este un vechi colaborator al presedintelui Obama, care are trebui sa serveasca noii sale politici. El a organizat pe 18 august, o întîlnire cu sefii triburilor, pentru «a lupta contra Daeshului». Totusi, fotografiile pe care el le-a difuzat, dau marturie ca dimpotriva, mai multi lideri ai Daeshului paricipau la aceasta întîlnire.

    În aceeasi directie, helicoptere ale Fortelor speciale SUA, au exfiltrat doi sefi europeni ai Daeshului si familiile lor, din împrejurimile lui Deiz-ez-Zor, înainte ca ei sa fie facuti prizonieri de Armata araba siriana, pe 26 august. Doua zile mai tîrziu, ei au exfiltrat din nou douazeci de alti ofiteri ai Daeshului.

    Totul se petrece deci, ca si cum Pentagonul si-ar replia dispozitivul sau jihadist, pastrîndu-l pentru operatiuni sub alte ceruri. În simultan, el pregateste o noua rundã contra Siriei, cu o noua armata. De aceasta data compusa din trupele kurde.

    Acest razboi, ca si cel al Califatului, a fost anuntat acum patru ani în New York Times, de Robin Wright, cercetatoarea US Institute of Peace (echivalent al lui NED pentru Pentagon). Ea prevedea de asemenea sa împarta Yemenul în doua State, asa cum ar putea sa împarta în prezent Riyad si Abu Dhabi; în sfîrsit, the last but not the least, sa dezmembreze Arabia Saudita.

    În plus, proiectul «Rojava», corespunde strategiei israeliene, care de la sfîrsitul anilor 90 si dezvoltarea rachetelor, nu mai are scopul de a controla treptele (Sinaïul, Golanul si Sudul Libanului), însa de a-si prinde invers vecinii ei (de unde, crearea Sudanului din Sud, si eventual Marele Kurdistan).

    Recrutarea de soldati europeni pentru «Rojava», nu este decît începutul. El are a priori capacitatea de a aduna tot atît de multi luptatori, asa cum el a avut pentru jihad, în masura în care grupurile anarhiste care servesc de crescatorie, sunt tot atît de numeroase în Europa, ca si detinutii de drept comun.

    De fapt, filiera jihadista a început mai întîi în închisorile franceze, înaînte ca sa se transforme în «cruciada» generalizata. Este probabil ca recrutarea în sînul miscarii anarhiste, va fi si ea de asemenea înlargita dupa aceea. Washington, Londra, Paris si Berlin, care au organizat aceasta recrutare, sau gîndit la asta de demult.

    Folosesc în mod deliberat cuvîntul «cruciada», deoarece aceste razboaie ale Evului-Mediu, ca si acelea pe care noi le traim, erau operatiuni imperialiste europene împotriva popoarelor din Orientul-Mijlociu înlargit. Este tot atît de grotesc sa se pretinda ca exista o legatura între mesajele lui Hristos si cruciadele, ca si cum ar fi existat între acel al Profetului si jihadismul. În amîndoua cazurile, contractorii sunt «occidentalii» [1], si aceste conflicte servesc exclusiv imperialismul occidental. Cruciadele succesive sau întins pe doua secole, si majoritatea crestinilor Levantului sau batut alaturi de compatriotii lor musulmani, contra invãdãtorilor.

    În trecut, ministrul francez al Afacerilor Exerne, Laurent Fabius declara public ca presedintele Assad «nu merita sa stea pe Pamînt», si asigura ca jihadistii faceau «o treaba buna». Numerosi tineri au raspuns la apelul sau, alaturîndu-se la Al-Nosra (Al-Qaïda), mai tîrziu, Daesh. În prezent, vechiul ministru francez al Afcerilor Externe, Bernard Kouchner, anunta public ca Franta va sustine crearea unui Stat care înglobeaza Kurdistanul irakian si culoarul care îl leaga la Mediterana, prin Siria. Cîtiva tineri europeni au raspuns deja la acest apel, si multi altii îi vor urma.

    În prezent, ca si în 2011-12, presa occidentala apara ideia acestei noi armate anti-siriene sustinuta de guvernele lor. Ea nu va chestiona niciodata schimbarea de cãmasã a lui Abdullah Öcalan, trecut de la marxism-leninism la anarhism. Ea va repeta ca Kurdistanul a fost deja recunoscut cu ocazia Conferintei de la Sévres, în 1920, însa nu va consulta documentele care precizeaza frontierele lui. Ea, îl va crede legitim în Irak si în Siria, în timp ce el se situeaza în actuala Turcie. Ea va ignora faptul ca aspectul sau corespunde în realitate numai planurilor Pentagonului.

    Referendum-ul pentru independenta a regiunii irakiene a Kurdistanului si a teritoriilor anexate cu ajutorul lui Daesh, va lansa începutul acestei operatiuni, pe 25 septembrie. Ca si în 2014, va fi vorba de a distruge în simultan Irakul si Siria, de aceasta data nu creînd un «Sunnistan» de la Rakka la Mossoul, însa un «Kurdistan», pe teritoriul care leaga Erbil si Kirkouk.

    (Sursă, Thierry Meyssan
    Consultant politic, Reţeaua Voltaire, ediţia internaţională).

    Mihai

Scrie un comentariu