Potrivit cotidianului britanic Times, aproape 400 de imigranți au fost prinși în încercarea de a traversa Marea Neagră în ultimul weekend, ceea ce reprezintă o creștere bruscă a traficului de persoane pe acest nou traseu de migrație în UE.
Gardienii de coastă ai României și Bulgariei, statele membre ale UE care se învecinează pe Marea Neagră cu Turcia, au descoperit, de asemenea, două vase de pescuit vineri seara și sâmbătă, transportând 217 de persoane, mai scrie cotidianul britanic.
Peste 300 de imigranți sirieni care, fugiți din țara lor sfâșiată de război, au fost opriți de echipajele de Pază de Coastă turcă, informează la rându-i Hurryiet Daily News, citând o depeșă a agenției de stat Anadolu.
Migranții și suspecții au fost transferați la o secție de poliție din provincia Kırklareli, din vestul Turciei.
Irish Times reamintește că țările de pe principala „rută balcanică” din Grecia până în Austria, au căutat să-și închidă granițele în calea refugiaților în martie 2016. Iar statele membre ale UE și state din Africa încearcă acum să oprească fluxul care traversează Marea Mediterană spre Italia și Spania.
Guvernul României a încercat să preîntâmpine temerile că țara s-ar putea confrunta cu un aflux major de migranți și refugiați, consolidându-și patrulele de-a lungul coastei sale de est și la frontierele sale occidentale. La frontiera de vest a României, migranții încearcă să găsească un drum care să ocolească gardul ridicat de Ungaria de-a lungul frontierei sale cu Serbia.
Experții în domeniul migrației susțin că un număr foarte mare de solicitanți de azil nu vor folosi totuși ruta Mării Negre din Turcia în România, datorită vremii nefavorabile, mării agitate și înăspririi securității, într-o regiune strategică în care forțele NATO și ale Rusiei stau față în față.
Presa franceză dezbate situația de pe insulele St. Martin și Saint-Barthélemy, în urma uraganului Irma. Nu lipsesc accentele critice, însă în media și pe rețelele sociale și-au făcut loc și numeroase zvonuri și dezinformări.
Le Figaro afirmă că explicațiile sunt necesare. În insulele Saint-Martin și Saint-Barthélemy, mânia crește în rândul populației, traumatizată de ciclon, expusă jafurilor și insecurității. Sentimentul este de abandonare.
În ce privește Irma, cel mai grav scenariu era previzibil.
Ministerul de Interne putea uza toate mijloacele și ne putem întreba care este motivul pentru care acest dispozitiv nu a fost pus în aplicare înainte de catastrofă. În partea olandeză a insulei St. Martin, Olanda își fixase deja forțe militare pe teren, pentru a limita jafurile.
Le Monde atrage atenția asupra zvonurilor și dezinformărilor cu privire la situația din cele două insule franceze din Caraibe:
”Mai multe medii franceze au relatat sâmbătă că 250 de prizonieri ar fi scăpat din închisoarea parțial distrusă din Pointe-Blanche, în partea olandeză a insulei Saint-Martin. Informațiile nu au fost confirmate de autoritățile olandeze. În ciuda acestor rezerve, zvonurile despre o evadare masivă au fost larg răspândite.
Alte zvonuri de refereau la lipsa jafurilor din partea olandeză a insulei St. Martin. Totuși, și pe partea olandeză au existat tulburări ale ordinii publice, după cum au recunoscut autoritățile locale dar și prim-ministrul Mark Rutte.
Dincolo de această minciună, este un momentul prea delicat pentru a compara gestionarea crizei pe ambele părți, în timp ce informația de pe insulă rămâne în mare măsură confuză”.
Le Nouvel Observateur dezminte un alt zvon: ”Nu, nu s-au înregistrat sute de morți pe insula Saint-Martin.
Într-un tweet foarte mult distribuit, fostul șef al tineretului Frontului Național al Tineretului (FNJ) anunța „sute de morți” pe insulă.
Cifrele oficiale indică un bilanț mult mai mic. Bilanțurile sunt încă provizorii. Dar, în ceea ce privește nu doar Sf. Martin, ci și St Barthelemey, Ministrul Sănătății a vorbit despre 11 sau 12 decese în total”.
Naționaliștii catalani au demonstrat ieri la Barcelona, în sprijinul independenței provinciei, cu puțin timp înainte de controversatul referendum programat pentru 1 octombrie. Presa europeană acordă o mare importanță acestui subiect.
Publicația europeană Politico se întreabă ce-ar avea de pierdut Spania în cazul independenței Cataloniei. Ei bine, de la PIB la medalii olimpice!
”Catalonia reprezintă doar 6% din teritoriul țării și 16% din populația sa, dar reprezintă o cincime din economie, un sfert din exporturi, peste jumătate din start-up-urile din 2016 – și aproape o treime dintre medaliații spanioli la JO de la Rio de Janeiro”.
The Guardian remarcă faptul că, în timp ce majoritatea catalanilor sunt în favoarea unui referendum, sondajele sugerează că opiniile privitoare la independență sunt împărțite.
Potrivit unui sondaj efectuat la sfârșitul lunii iulie, 49,4% din catalani sunt împotriva independenței, în timp ce 41,1% susțin acest lucru. Cu toate acestea, un sondaj publicat săptămâna trecută a constatat că dacă referendumul va avea totuși loc, opțiunea „da” va putea lua 72% din voturi, la o participare de 50%.
Potrivit publicației scoțiene The Scotsman, coaliția catalană de guvernământ pro-independență, susține că UE va recunoaște noul stat, deoarece PIB-ul anual este mai mare decât cel al Greciei și similar cu cel din Finlanda. Spania susține însă că o Catalonie independentă va fi ținută în afara UE și va trebui să renunțe la utilizarea monedei euro. Oficialii europeni au sprijinit cu prudență poziția Madridului în acest conflict.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat public că „orice acțiune împotriva constituției unui stat membru reprezintă o acțiune împotriva cadrului juridic al Uniunii Europene„.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
În Turcia de construiește o biserica ortodoxă? Turcii nu sunt de acord cu așa ceva. Suntem cei mai prosti și nevolnici oameni. Le permitem tuturor străinilor să facă ce vor pe pământ românesc, ba le mai dăm și bani de la buget. Noi suntem bogați, d-aia trăim în sărăcie.
Nu categoric
Acum se umbla prin Bacau si cine stie mai unde cu sondaje de opinie in care oamenii sub semnatura si nume complet sunt chestionati, aparent nevinovat, daca sunt impotrievreilor, minoritatilor, holocaustului si intrebati si ce aparat de barbierit folosesc, chestii de astea. Cred ca se pregateste o prigoana sau ei vor sa afle pe diverse cai cine se opune acestor imixtiuni ale natiilor de tot felul, religiilor si valorilor. Am auzit ca un militar a fost chemat in instanta pentru ca a dat like la postarea pe facebook a altui militar care vorbea ceva negativ de Arafat, acel musulman care face legea in situatiile de urgenta din Romania. Deci daca prezinti faptele reprobabile ale evreilor sau arabilor azi, esti cercetat penal. Asta e strigator la cer si sper sa le dea Dumnezeu inmiit in iad munci pe cat rau fac ei aici printre oameni. Dumnezeu sa ne ajute noua astora defavorizati!
Am văzut Negri prin București proveniți din Africa subsahariana, iar ,, autoritățile” maninca căcat că sunt din Siria și Irak, dar de când au aceste state populație negroida,?!, Sau de când sau mutat aceste state în Africa și noi nu știm?!
Și așa, pe furiș, cu acordul tacit al autorităților, sunt băgați în România musulmani fără număr, în așa fel încât se va ajunge la necesitatea construirii unei moschei unde aceștia să se închine la idolul lor. Am început să întâlnesc vorbitori de limba arabă prin metrou, în supermarketuri, toți bruneți, tunși scurt și bărboși. Nu se ascund.
Invazia agarenilor este pedeapsa lui Dumnezeu atât pentru pentru lepădarea oficială de credință a întregii ierarhii bor, cât și pentru lipsa de reacție a românilor care nu-și mai apără dreapta credință, fie pentru că nu mai știu să o facă, fi pentru că nu-i mai interesează. Iar Dumnezeu îi părăsește pe apostați și-i lasă pe mâinile păgânilor.