„Nu acceptam cash!” – În Suedia nu poți bea nici apă, cu banii în buzunar. Doar 1% din tranzacțiile din 2016 s-au făcut cu bani lichizi

Suedia este pe cale sa devina o societate complet cashless, cu mult inaintea oricarei alte tari din lume. Doar pentru 1% din valoarea tuturor platilor efectuate anul trecut aici au fost folosite bancnote sau monede (comparativ cu 7% in Uniunea Europeana si in Statele Unite).

Jurnalistii de la BBC se intreaba cum a ajuns aceasta tara sa renunte aproape in totalitate la formele de plata traditionale, in timp ce pentru restul lumii un viitor fara cash pare mult mai indepartat.

„Am vrut sa minimalizam riscul jafurilor si este totodata mai rapid sa platesti cu cardul. Reactiile au fost in general pozitive. Ne place sa folosim cardurile aici in Stockholm”, explica Victoria Nilsson, manager la un lant de cafenele in Stockholm, care afiseaza semnul „Nu acceptam cash”.

Suedezii folosesc bani lichizi in mai putin de 20% dintre tranzactiile din magazine, conform datelor bancii centrale a Suediei.

In autobuze, banii cash au fost interzisi de cativa ani, ca urmare a preocuparilor pentru siguranta soferilor. Chiar si atractiile turistice, printre care si muzeul Abba din Stockholm, si cateva hoteluri experimenteaza politici de tip „card only”. Bjorn Ulvaeus, fost membru al trupei Abba, este de altfel un infocat sustinator al miscarii.

„Ne spun ca Suedia va elimina cash-ul in 15 ani. Nu vrem sa fim ultimul loc in care se intampla acest lucru”, spune Pernilla Isaksson, manager al Nordic Light Hotel, potrivit This is Money.

Si micii comercianti imbratiseza trendul, ajutati de tehnologii locale ca cea oferita de Zettle, startup-ul suedez din spatele primului cititor mobil de carduri de credit din Europa.

Astfel de tehnologii le permit comerciantilor din piete si chiar si vanzatorilor de baloane din parcuri de distractii si oamenilor strazii care vand reviste sa accepte cu usurinta plati cu cardul.

Mai mult de jumatate dintre cei 10 milioane de locuitori ai Suediei folosesc Swish, un sistem de plata cu smartphone-ul care le permite clientilor sa trimita bani in siguranta catre orice alt utilizator al aplicatiei folosind doar numarul de telefon al acestuia – asadar, nota de plata la restaurant devine mai usor de impartit.

„In general, clientii sunt foarte interesati de tehnologiile noi si se grabesc sa le adopte. Suedezii tind sa aiba incredere in banci, in institutii. Oamenilor nu le este teama de chestiuni de tip Big Brother sau de fraude legate de platile electronice”, spune Niklas Arvidsson, profesor la Universitatea Tehnica Regaladin Stockholm.

Fenomenul se explica partial si prin infrastructura, Suedia fiind una dintre cele mai conectate tari in UE, prin numarul relativ mic de locuitori, aspect care inlesneste astfel de experimente, precum si prin nivelul scazut al coruptiei, mai spune Arvidsson.

In mod neasteptat, decizia bancii centrale de a emite bancnote si monede noi, a carei implementare a fost finalizata anul acesta, a stimulat si mai mult tranzactiile fara cash. Unii comerciati pur si simplu nu au vrut sa-si bata capul cu procedurile necesare pentru a se adapta la o astfel de schimbare, explica profesorul.

Pana la urma, chiar si divinitatea prefera platile electronice: tot mai multe biserici din Suedia accepta donatii via aplicatii mobile.

Arvidsson se asteapta ca banii lichizi sa reprezinte „o forma foarte marginala de plata” pana in 2020, in timp ce un sondaj realizat in randul comerciantilor a aratat ca acestia anticipeaza ca platile in numerar vor fi complet eliminate pana in 2030.

Nu toata lumea este incantata de aceasta perspectiva

Bjorn Eriksson, fost presedinte al Interpolului, atrage atentia ca anumite categorii de persoane sunt lasate pe dinafara.

„Aproximativ 1 milion de persoane nu se descurca cu cardurile: cei in varsta, fostii detinuti, turistii, imigrantii.Bancilor nu le pasa, pentru ca aceste grupuri nu sunt profitabile”, sustine Eriksson.

Eriksson este liderul unei micari numite Kontantupproret („Rebeliunea cash-ului”), care este preocupata si de chestiuni ca furtul de identitate, indatorarea populatiei si atacurile cibernetice.

Potrivit Consiliului National Suedez pentru prevenirea infractiunilor, numarul jafurilor a scazut cu 70% intre 2004 si 2014. Eriksson sustine insa ca hotii vor gasi intotdeauna alte metode pentru a-si lua banii.

Ceea ce s-a si intamplat: in urma cu ceva timp, un barbat a fost obligat de trei indivizi sa le trimita 2.000 de coroane suedeze (210 euro) pe de pe telefonul mobil.

Pana la urma, doua treimi din populatia Suediei nu vor sa scape chiar de tot de monede si de bancnote, potrivit lui Arvidsson.

„Suedezii au o legatura emotionala foarte puternica cu cash-ul, chiar daca nu il folosesc”, spune Arvidsson.