10:07 am - vineri, 22 septembrie, 2017

Cartierul FERENTARI: Cum zice Primaria ca va rezolva problemele celui mai rău famat cartier al Capitalei? Le face rampe pentru invalizi, targ anual cu chestii traditionale si piste pentru biciclete

Sep 9, 2017 3821 vizualizări 4 comentarii goo.gl/fnpvLw

FOTO: http://tramvaiul32.ro/wp-content/uploads/2016/03/Istoria-cartierului-Ferentari.jpg

Cel mai sărac şi mai problematic cartier al Bucureştiului, Ferentari, are o istorie mai veche de un secol şi jumătate, originile sale fiind legate de dezrobirea ţiganilor din 1856. Locul în care, odinioară, se ascundeau tâlharii Bucureştiului nu şi-a schimbat reputaţia.

De aceea, municipalitatea vrea să bage cel mai rău famat cartier al Capitalei într-un program de regenerare urbană. Primăria Capitalei va realiza mai întâi un „diagnostic urban” pentru zona Ferentari, pe baza căruia va fi lansat apoi proiectul de regenerare a cartierului.

Prima menţiune a ţiganilor din Bucureşti a apărut în 1572, când „Oprea şi Stan, feciorii Orzii ţiganul, au vândut loc de casă grecului Cuciuc”. Deşi erau robi, cei doi aveau drept de proprietate şi de liberă folosinţă a proprietăţii. În 1727, este menţionat primul ţigan liber: Dumitraşco. El avea „trei case, două pivniţe cu vinuri, bani împrumutaţi altora, unelte de căldărar (era vătaf de căldărari) şi haine”.

După dezrobirea lor, în 1856, ţiganii au părăsit moşiile şi au început să se adune în comunităţi compacte, la periferia localităţilor mai mari. În timp, acestora li s-au alăturat şi şatrele de nomazi. Aşa a apărut şi comunitatea din Ferentari. Conform menţiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea, la începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de „pieptănar”, adică făuritor de piepteni – menţionată în „Istoria Bucureştilor”a lui Constantin C. Giurăscu – până în actuala Prelungire a Ferentarilor.

Există mai multe legende, neatestate documentar, despre originea numelui cartierului. Astfel, denumirea ar proveni de la nişte „ferentari”, soldaţi ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriţi de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595). Altă legendă susţine că numele de Calea Ferentarilor ar fi apărut în cinstea soldaţilor olteni ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza – ferentarii – care ar fi fost împroprietăriţi cu pământ ca răsplată pentru vitejie. Potrivit unei alte legende, susţinută de unii istorici, Ferentari provine din latinescul „ferentarius”, soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane.

Acunzătoarea tâlharilor

Ferentari şi-a dobândit trista reputaţie încă din perioada interbelică, fără ca asta să aibă legătură cu comunitatea ţiganilor. Între cele două războaie, ţiganii din Ferentari erau mici meşteşugari. Ei se ocupau, în special, cu cărăuşia şi lăutăria. Era o lume care trăia după legile proprii şi unde străinii nu erau bine veniţi, spun documentele vremii.

Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, casele ţiganilor din Ferentari erau rare, la câteva sute de metri una de cealaltă, potrivit mărturiilor istorice.

După 1945, Ferantari a devenit ascunzătoarea celor mai temuţi tâlhari care terorizau Bucureştiul în acele vremuri. Acelaşi stigmat ajunseseră să-l poarte şi zonele Petre Ispirescu, Sebastian sau Rahova. Filmul lui Sergiu Nicolăescu „Cu Mâinile Curate” redă cu fidelitate atmosfera cartierului Ferentari.

Ghetourile de după 1989

Nici în perioada comunismului Cartierul Ferentari nu a dus-o mai bine. După 1975, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se construiască în zona de sud a Bucurestiului uzine şi blocuri de nefamilişti pentru muncitorii aduşi din toată ţara. Integrarea ţiganilor în societatea „multilateral dezvoltată” a eşuat însă lamentabil.

După 1989, fabricile si locurile de muncă au dispărut, iar căminele de nefamilişti au rămas de izbelişte, transformând Ferentarii într-un adevărat ghetou. Ferentari a devenit cel mai sărac cartier al Bucureştiului şi un rai al drogurilor şi al infracţionalităţii.

Din păcate, toate administraţiile de până acum s-au mulţumit să-i ţină pe locuitorii zonei într-o nefericită dependenţă, aducătoare de avantaje electorale, faţă de ajutoarele date de Primărie.

Proiect de regenerare urbană

Primăria Capitalei reia proiectul de regenerare urbană a Cartierului Ferantari, demarat în urmă cu mai mulţi ani, dar abandonat. Municipalitatea va realiza, mai întâi, un „diagnostic urban” pentru zona Ferentari, pe baza căruia va fi lansat apoi proiectul de regenerare a cartierului.

Pe 1 septembrie 2017, PMB a atribuit contractul pentru realizarea studiului „Diagnostic urban zona Ferentari în vederea lansării unui program de regenerare urbană”, al cărui cost se ridică la 628.155 lei. Licitaţia a fost câştigată de firma Synergetics Corporation SRL.

Concret, proiectul de regenerare urbană Ferentari îşi propune soluţionarea problemelor urbane ale zonei şi găsirea unei îmbunătăţiri de lungă durată pentru condiţiile economice, fizice, sociale şi de mediu pentru Sectorul 5 al Capitalei.

Regenerare urbană urmează să fie făcută pe următoarele domenii:

  • Social – lucru ce presupune recuperarea spaţiilor publice şi crearea de noi spaţii publice şi dotarea tuturor clădirilor cu rampă de acces ca accesul să fie facil şi pentru persoanele cu dizabilităţi fizice;
  • Economic – este vorba de propunerea şi susţinerea activităţilor populaţiei de etnie romă prin organizarea unui târg anual pentru comercializarea produselor realizate de meşteşugarii tradiţionali şi înfiinţarea unui centru multicultural unde să se desfăşoare activităţi meşteşugăreşti tradiţionale specifice persoanelor de etnie romă;
  • Ecologic – prevede realizarea de trasee pietonale şi pentru biciclete şi realizarea unui sistem integrat de parcări. Se doreşte şi refacerea spaţiilor verzi şi instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic. Se doreşte instalarea de tonomate pentru reciclarea PET-urilor, tonomate care să emită bonuri valorice pentru cumpărarea de produse alimentare de la magazinele de pe rază sectorului.

Vă rugăm să ne sprijiniți! Ajutorul dvs. va fi pentru continuitatea acestui portal. Click pentru detalii.
Categorii:
articole asemănătoare


4 Comentarii la “Cartierul FERENTARI: Cum zice Primaria ca va rezolva problemele celui mai rău famat cartier al Capitalei? Le face rampe pentru invalizi, targ anual cu chestii traditionale si piste pentru biciclete”
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor revine exclusiv comentatorilor.
  1. costel
    # 9 septembrie 2017 at 21:26

    Au disparut reclamele, ce s-a intamplat? Ieri chiar am intrat pe in site de produse naturiste, azi nici macar „google adds” nu mai apar.

    • redactor
      # 10 septembrie 2017 at 12:25

      probabil eram in perioada de testare… daca nici acum nu le vedeti e posibil sa fie blocate de browserul dvs sau de vreun plugin.

  2. # 9 septembrie 2017 at 22:06

    Sa speram ca nu vor fi bani cheltuiti aiurea si ca nu va esua si acest proiect , ca si celelalte!

  3. haoleo
    # 10 septembrie 2017 at 14:03

    singurul proiect fezabil pentru schimbarea fetei cartirului Ferentari e aducerea lui Kim Jong IL. Bani aruncati degeaba, tiganu’ tot spurcat ramane, natie blestemata.

Scrie un comentariu