X

ROȘIA MONTANĂ: Tudose vrea să nu mai fie pe lista UNESCO. De ce riscă România să piardă procesul cu Gabriel Resources

de null

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

România va încerca să retragă dosarul Roşia Montană de la UNESCO. Declaraţia uluitoare aparţine premierului Mihai Tudose, conform protv.

Tudose a explicat marţi seară într-un interviu televizat că nu înţelege de ce guvernul Cioloş a declarat zona sub care se află cel mai mare zăcământ de aur al României, arie protejată. Declaraţia premierului a stârnit valuri de comentarii pe reţelele de socializare, subiectul Roşia Montană fiind unul sensibil, care a scos în stradă sute de mii de români.

Contactat miercuri de Ştirile Pro TV, ministrul Culturii Lucian Romaşcanu a spus că se va înfiinţa “o comisie internă de evaluare a procesului de înaintare a dosarului către UNESCO, pentru că, din ce înţeleg din minister, nu au fost îndeplinite şi respectate toate procedurile pentru definitivarea acestui dosar.

Întrebat cum a putut fi înscrisă Roşia Montană în aceste condiţii, ministrul a spus că dosarul “poate fi complet din punct de vedere al UNESCO, dar poate fi incomplet din punctul de vedere al ţării emitente, al României si al intereselor acesteia”.

Premierul Mihai Tudose a declarat marţi că nu crede că statul român va pierde în procesul cu Gabriel Resources, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari pentru nedemararea proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană.

Dupa care a acuzat Guvernul Cioloş că în ultimele zile de mandat a înaintat actele necesare către UNESCO pentru a declara toată zona arie protejată natural, motiv pentru care nu se vor mai putea face exploatări de zăcâminte acolo în cazul în care UNESCO va finaliza procedura de declarare ca arie protejată natural.

Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis” , a spus Tudose. “Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori. Nu cred în coincidenţe”.

Declaraţiile au fost facute la o televiziune de ştiri. Anul trecut, vestea includerii zonei Roşia Montană într-o arie protejată a fost primita cu multă susţinere din partea societăţii civile.

În opoziţie cu premierul, cei de la USR au avertizat că Executivul pregăteşte retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO şi îi acuză pe guvernanţi de faptul se pregătesc “să facă blat” în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care firma care a data cum in judecata statul roman ar fi cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experţii, jurnaliştii şi agenţiile de publicitate şi PR care au susţinut proiectul minier.

De ce riscă România să piardă procesul cu Gabriel Resources pentru Roşia Montana

Protestele declanşate de acest subiect, în toamna anului 2013, au fost cele mai ample din istoria post-decembristă, pana la protestele de la ordonanta 13. Atunci s-a creat comunitatea Salvaţi Roşia Montană, una dintre cele mai mari comunităţi civile din ţară, informează adevărul.ro.

Statul român riscă să piardă procesul cu Gabriel Resources la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID) şi să plătească daune de 4,4 miliarde dolari. Asta pentru că fostul ministrul al Culturii, Corina Şuteu, ar fi trimis la UNESCO solicitarea includerii Roşiei Montana în patrimoniul mondial fără acordul Guvernului.

Semnalul de alarmă a fost tras de un consilier din Ministerul Culturii. Cătălina Pîrvu susţine, într-un punct de vedere trimis actualului ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul ”Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, doar prin asumarea ministrului Culturii de la acea vreme, Corina Şuteu, fără a fi aprobat la nivel de prim-ministru şi fără un memorandum aprobat de Guvernul României. Nici Ministerul Afacerilor Externe nu ar fi avizat trimiterea dosarului.

Totodată, pentru că Roşia Montana cuprinde şi o zonă strategică a teritoriului României, ar fi fost necesar avizul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei şi Ministerului de Finanţe – lucru care nu s-a întâmplat, susţine Cătălina Pîrvu.

Cu toate acestea, arată consiliera, pe adresa transmisă de Ministerul Culturii directorului Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO se specifică, în mod fals, faptul că demersul a fost asumat de GUvernul României.

”În lipsa existenţei avizelor şi aprobărilor menţionate, Ministerul Culturii se va afla în situaţia de a răspunde pentru toate aspectele de nelegalitate, încălcare legislativă, instituţională, strategică şi de securitate naţională privind teritoriul României, precum şi de a asuma şi de a răspunde de prejudiciile cauzate României de litigiile internaţionale. Acest fapt va duce la situaţia în care Ministerul Culturii va trebui să răspundă şi să suporte costurile pentru daunele financiare pe care România va trebui să le plătească terţilor în instanţele naţionale/internaţionale”, se arată în document.

Proces de arbitraj internaţional

Procesul de arbitraj dintre compania Gabriel Resources şi statul român pentru investiţia de la Roşia Montană, judecat de Tribunalul ICSID din Washington, se desfăşoară cu uşile închise. Judecătorii au decis că publicul şi părţile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experţilor prezentate în cadrul procedurii şi nici la declaraţiile martorilor din proces.

Hotărârea poate fi modificată doar dacă cele două părţi aflate în litigiu decid altfel sau dacă, la propunerea uneia dintre părţi, Tribunalul decide să amendeze în acest sens regulile de confidenţialitate convenite pentru acest arbitraj.

Tribunalul a luat această hotărâre după ce a primit, la jumătatea lunii martie 2017, o scrisoare de la mai multe ONG-uri care se opun proiectului de la Roşia Montană. Acestea au solicitat să fie informate dacă şi în ce condiţii ar fi posibil accesul publicului sau al părţilor neimplicate în dispută, pentru a putea deveni interveniente în cadrul procedurii de arbitraj la rapoartele experţilor şi la declaraţiile martorilor. Semnatarele scrisorii erau Alburnus Maior, Greenpeace CEE Romania şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.

Decizia Tribunalului s-a bazat şi pe observaţiile părţilor în litigiu, Gabriel Resources şi statul român, asupra scrisorii ONG-urilor. În sprijinul deciziei sale, Tribunalul de la Washington a invocat prevederi din Acordul România-Canada din 2009 privind protejarea reciprocă a investiţiilor, precum şi propriile sale ordine anterioare cu privire la confidenţialitatea documentelor prezentate în cadrul procedurii de arbitraj, stabilite în urma acordului între părţi. Potrivit documentelor depuse de cele două părţi la Tribunal, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roşia Montană.

Gabriel Resources vrea despăgubiri uriaşe

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a anunţat la finalul lunii iunie că va solicita despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană.

Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părţi, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi luată în anul 2020. Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe românii de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii. Gabriel Resources acuză România de încălcarea tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.

Compania minieră solicită ”compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecinţă a violării de către România a acestor tratate” şi susţine că a investit în total peste 700 de milioane de dolari în proiectul de la Roşia Montană. Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

8 comentarii

  1. Bai, Tudose, daca zacamantul ala a ramas neexploatat atatea mii de ani si poporul roman a putut trai si fara el, care e problema daca nu va fi exploatat niciodata (poate doar in caz de forta majora)?
    Cred ca ar fi normal sa dea niste explicatii toti cei care, prin semnaturile lor, ne-au adus in situatia de fata, incepand cu distinsul domn Radu Berceanu si cu guvernul din care facea parte, continuand cu distinsul domn Adrian Nastase s.a.m.d.
    Si inca un lucru: mi se pare ca sunt prea multi lingai printre noi (ca sa nu zic jigodii). Cum poate un roman sa apere interesele infecte ale unor firme straine, care vin sa ia profitul si sa plece lasand in urma oameni stramutati, munti distrusi si un imens lac cu cianura?
    Bai, Tudosule, bai, astia de la casa de avocatura, cum de aparati interesele unei firme straine?

  2. Daca se va decide acordarea de despagubiri catre firma straina si Romania va fi constransa sa le achite atunci SA LE PLATEASCA DIN BUZUNARUL LOR cei ce au hotarat de capul lor sa concesioneze Rosia Montana.

  3. Cineva sa-i spuna alcoolicului ne-anonim ca zacamintele de la Rosia Montana au fost exploatate peste 2000 de ani, si cei prea mult nu-i sanatos! Orice exploatare in plus inseamna distrugerea inimii Apusenilor, ceea ce niciun roman nu poate sa accepte! Si sa-i explice individului ca Rosia este propusa in patrimoniul UNESCO ca peisaj cultural, ceea ce este cu totul altceva decat arie naturala protejata (nu arie protejata natural, cum mormait analfabetul functional).

  4. O activitate suspendata nu are nevoie de atatea miliarde chetuite pentru intretinere, acolo se lucreaza intens si se scoate minereu pe furis de la bun inceput. De ce Curtea de Conturi si ANAF nu trec pe la Gabriel la contabilitate si la firmele subcontractante, sa vada cum intra si ies bani si minereu din gestiune? Intotdeauna s-a furat aur din apuseni, fara oprire. Aceasta firma e cotata la bursa si culmea nu da faliment si are investitori! Cine arunca miliarde de dolari fara siguranta ca face profit?!! S-a intalnit prostu cu hotu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button