SUPRAVIETUIREA in doua etape: A doua – ETAPA DIN SALBATICIE

Mai 21, 2017 13862 13 goo.gl/vXd6wK
de Un Răzeș

Image result for Wildlife survival

Prima parte o puteti citi la:

SUPRAVIETUIREA in doua etape: Prima – ETAPA URBANA.

Iata a doua parte:

Supravietuirea in doua etape

  1. Etapa din salbaticie

Ca idee, supravietuirea nu este o stiinta sau arta sau cum mai vreti sa-i spuneti. Supravietuirea este eminamente o practica. Degeaba strangi un morman de informatii despre dormitul in padure daca nu ai pus niciodata cortul. Este cam cum vorbesc unii despre cei ce tin post “…. aa, io n-as putea sa tin! Ametesc, ma iarta Dumnezeu!”. Ba chiar c-ai putea, numai sa te apuci odata.

Cu siguranta iti va veni mult mai greu sa te apuci daca: arunci mancarea dupa 3 zile pentru ca e veche, unele haine nu le imbraci pentru ca semeni de pe vremea lui bunicu desi recunosti ca sunt confortabile, singura miscare pe care o faci este urcatul in masina etc. Supravieturiea inseamna sa fii in forma fizica acceptabila, sa nu fii mofturos la mancare, sa nu te plangi prea rau de conditii, sa fii dispus sa faci un efort considerabil ca sa iti intretii viata. Pentru asta te folosesti de unelte si tehnici.

Ca sa prioritizam trebuie sa stiti ca se moare cel mai repede de frig, apoi de sete apoi de foamete. Asta daca omul este sanatos deci in primul rand renuntati la vicii pentru ca nu veti supravietui ascunsi nici o zi daca va freamata plamanul, ficatul sau muriti dupa furoul nevestii. Tratati-va dintii (o infectie da in septicemie in ritm galopant), obisnuiti-va sa mai sariti peste o masa etc. Daca aveti boli exista o mutime de remedii din plante, incercati care vi se potriveste si invatati cum si de unde sa le culegeti.

Nu neglijati aspectul igienii pentru ca spre exemplu in WW1 mai multi au fost rapusi de infectii decat de obuze. Unghiera, sticla cu dop perforat pe care sa o folositi ca bideu (observati legatura intre ele chiar daca e cam …), sapunul (puteti folosi cenusa cu grasime, bicarbonat, otet din tot felul de fructe de padure etc), foarfeca pentru taiat parul preventiv pentru a nu colectiona diversi mergatori pe piele. Sapati gropi pentru necesitati fiziologice, nu faceti imprastiat prin padure pentru ca la prima ploaie transformati toata zona in focar de infectie cu copro-culturi

2.1.1 Adapostul. Nu voi da detalii despre cum sa-l faceti pt ca e plin netul ci voi expune cateva principii si cateva unelte si materiale necesare. Unelte  – lopatica de armata, fierastrau (vechiul fierastrau de tamplarie este perfect. Ray Mears (https://www.raymears.com/Bushcraft_Product/503-Ray-Mears-Folding-Buck-Saw/ ) avea unul facut din 3 bete structurale si o lama plus o sfoara si un bat opritor pentru torsionarea lamei; dezasamblat ocupa cam cat o bata de baseball, nu trebuie cumparat, il puteti reproduce si costa 30 de lei), cutit, toporisca usoara sub 1 kg, sfori si sarme. Cu chestiile astea va fi usor de construit orice structura de aplecatoare sau acopers.

Cutitul trebuie sa fie de jupuit. Cu el puteti face florile din lemn cu care se aprinde imediat focul chiar daca lemnul este inca verde. Am pus poza la sectiunea cu focul.

Sforile ar fi bine sa fie tip “paracord”, corzi sintetice. Orice sfoara ati folosi, udati-o bine inainte de a lega cu ea pentru ca in momentul cand se usuca sa stranga mai bine lemnele. Lopatica o folositi pentru a face sant de drenaj in jurul refugiului. Ideal ar fi ca acoperisul sa il aveti la purtator – se gasesc anunturi cu pelerine individuale din armata RSR 1,8 x 1,8 din bumbac foarte des tesut, asemanator cu prelata de camion. Pentru campari de durata faceti obligatoriu pat care sa va izoleze de teren.

Nu puneti adapostul pe albia raului. Daca va aflati pe o vale lunga cu versanti abrupti si inalti este invitatie la prohod, orice ploaie torentiala va spulbera totul. Am patit asta pe traseul din Iezer cum urci din parcarea cabanei dar mai ales pe un rau din imprejurimea zonei Cheia unde o viitura a terminat case neafectate poate pana atunci.

Ati putea sa folositi cort. De acord. Prima creanga cazuta pe foaie o va sfasia. Deci daca vreti sa plecati in Mongolia cortul este ideal, la noi nu. Foaia de cort si in general orice panza sintetica nu sunt reparabile decat printr-un soi de vulcanizare.

NU FOLOSITI sac de dormit, si in niciun caz unul de puf. Acelea sunt proiectate pt utilizari in regim de temperaturi arctice. La vremea noastra ploioasa se vor face o adunatura de caltzi fleasca. Cumparati-va din timp paturi vechi de lana care nu se uda nici daca dormi in ploaie (pe testate, dupa zile de ploaie e uda doar pe o fata, o scuturi si e uscata!). Deci o puteti folosi ca pelerina (gasiti modele pe net) apoi ca izopren sau ca invelitoare de dormit.

O folie de supravietuire din aluminu face minuni. Obligatoriu de detinut, raportul pret/greutate/beneficii este de neegalat. Daca se uzeaza, o puteti transforma in vaccin.

2.1.2 Imbracamintea. Fiecare are ideea lui despre confort si pragmatism. Nu ma cert cu nimeni, veti gasi zeci de alte opinii, eu v-o spun pe a mea. Lana, lana si iar lana.

Bumbacul este confortabil doar cand e soare afara dar nu transpiri, deci niciodata. Se uda usor, se usuca greu, este un material eminamente jegos si trebuie sa il speli mereu. E bun ca nu se destrama, dar atat.

Sinteticele scot umezeala de langa piele, se usuca usor dar sunt inflamabile, duhnesc infiorator de la a doua purtare (tineti cont ca veti fi totusi impreuna cu mai multi) si mai dau si reactii de mancarime unora. Am testat mix de bumbac/sintetic (65/35) folosit de armata germana la tricouri. Pare ceva mai reusit decat materialele luate separat. Sunt o solutie daca nu aveti posibilitatea sa luati lana.

Lana nu trebuie spalata, doar periata. Nu tine apa langa corp deci chiar daca sunteti fleasca in scurt timp cu un dram de briza va veti usca. Nu retine mirosuri, pusa un pic in vant si e ca noua (ma expun dar asta e: iarna am purtat o helanca de lana timp de aproape 2 luni la muncile de pe langa casa, dezapezit, taiat lemne la fierastrau si crapat cu toporul etc. Eu m-am spalat dar helanca nu a avut nevoie). Rezista la foc in sensul ca nu te incendiaza, se poate carpi daca o tai in ceva (!!!) materialele groase nu se uda decat superficial si se usuca prin scuturare, de 10 ori prefer un itzar pe dedesubt si un pantalon de lana de la costumul de ofiter RSR care era facut pentru parada nu pentru manevre decat orice suprapantalon de fas.. Etc etc pot s-o tin la nesfarsit. Problema este ca e scumpa. Eu mi-am luat tot felul de chestii de la cei care vand pe net efecte militare. In afara se gasesc mai usor www.Varusteleka.com

2.1.3 Focul. Terminati cu amnarele. E foarte solicitant sa faci scantei, la tv pare usor dar in realitate e …. Am reusit sa aprind cu amnarul doar folosind puf de papura in perioada de seceta. Atat. Mai bine: luati o lupa rezonabila ca diametru – supermarketurile de constructii sunt pline – luati 2-3 brichete si asta este. Porniti focul cu brad pt ca are lignina si e usor inflamabil. Chiar daca e ud taiati in aschii subtiri sau floricele si se aprinde.

 

Foto: https://www.meetup.com/My-Wilderness-Adventure-Group/events/229454345/

Regula: pastrati mereu carbunii de la focul precedent. Daca stiti de Otzi, ei bine asta avea carbuni la el si nu de prost. E foarte usor sa aprinzi cand deja ai carbuni. II folosesti la filtrat apa, pe post de calmant cand te borfaie stomacul ca nu ai mancat decat buruieni. E un panaceu.

2.2  Apa. Preferati apa curgatoare pe peretii versantilor. Din rauri este sigura, pot fi si mortaciuni in apa si este putin probabil sa afecteze un om sanatos, eu am baut din Dunare si nu am crapat, poate am avut sansa .. de mai multe ori. Din scorburi facute intre copaci e sigur in masura in care nu au baut animale. Sigura este si colectarea apei de ploaie in pelerine, foi de cort.

Parazitii stau in ape statute si se impune filtrarea apei. O metoda simpla ar fi utilizarea unui PET cu fundul retezat agatat cu dopul in jos. Se pun intr-un ciorap subtire: piatra marunta, nisip, licheni, carbuni si cenusa de la foc de lemn, cenusa spre dop. Apa iese murdara dar microbiologic in regula. Pentru un plus de siguranta folositi oala ca s-o dati in 2 clocote.

2.3 Mancarea. Niciun sfat, doar renuntati la ifose. Sa aveti o oala de INOX indiferant cat de subtire dar cu capac cu care sa faceti fierturi sau sa topiti iarna zapada. Un aragaz foarte eficient il puteti improviza. Eu mi-am facut din fundul unei pompe submersibile care s-a defectat. Consumul de lemn este minuscul deci si fumul va fi in consecinta.

Puteti face oale din lut pe care sa le ardeti in jar puternic, de busteni. Stiu ca nu aveti roata olarului dar puteti face snururi de lut pe care sa le puneti unul peste altul pana va iese un vas. Apoi cu mana uda neteziti, lasati la soare, coaceti.  Nu va avea principii euclidiene la curbura dar vasul poate fi pus pe jar ca sa fiarba o apa.

2.4 Socializarea. E porunca sa nu mergi singur dar asta pentru ca suntem creati pe un calapod si pentru cei mai multi dintre noi solitudinea ori  ne infricoseaza ori ne descurajeaza pentru ca nu avem speranta. Desi am dormit de unul singur prin Fagarasi iarna prin stani parasite, revelator a fost cand am fost cu doua persoane si desi le-am promis ca o sa le duc la o stana, am ramas intepeniti pe varf de culme in mormane de 1 metru de zapada si a trebuit sa dormim sub un brad sub un frig …. ca in Fagarasi. Mai importanta pentru mine a fost grija pentru ei, aia mi-a dat curaj si atentie. Deci mergeti mai multi, ca sa aveti unul  grija altuia, altfel daca va ganditi la voi cat sunteti de chinuiti (chiar pt Hristos) va veti pierde.

Nu va carati cu Carti Sfinte dupa voi. Mai bine tineti-le minte cum faceau Sfintii Inchisorilor. La un moment dat vor fi ori povara ca nu le puteti cara ori apetisante pt alte activitati. Regretabil. Unul langa altul traind, veti pune cap la cap ce e sfintenia si va veti mantui cu ajutorul lui Dumnezeu.

Revin: spalati-va, ingrijiti-va nu dati sansa lui Prat Bid sa va prezinte ca zombi si sa va extermine ca atare.  Ganditi-va ca altii trebuie sa va suporte, renuntati la ifose, faceti sacrificii pentru altii, ajutati-i, invatati-i ca si ei sa va ierte mai repede cand veti gresi. Ganditi-va cum ar fi sa traiti intr-o pestera si sa sforaiti … e de …Metallica pe National. Evitati subiectele care se transforma in dusmaneala, nu va rezista nici nevasta nici prietenul, asta pentru ca suntem daco-geti si ne uram din orice.

Amuzati-va dar nu va hliziti, numai un tembel ca Umberto Eco putea sa spuna ca Hristosul a ras ca un clovn, cand, ca un Dumnezeu ce este, stia cate suflete se pierdeau chiar atunci si cati il dusmaneau spre moartea Lui si spre pieirea lor. Deci fugiti doar cu gandul la El, stiind ca Brancoveanu ca toate le-ati pierdut, mai putin sufletul, care este totul.

 

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și bani. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze… și să dea click pe ele. Pe de altă parte, jurnalismul nu poate fi independent dacă este finanțat de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independent, acesta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare. Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal. Fără sprijinul vostru acest portal nu-și va mai putea continua activitatea.

Ne mai puteți sprijini și în alte modalități! Click pentru detalii.
Categorii:
articole asemănătoare
13 Comentarii la “SUPRAVIETUIREA in doua etape: A doua – ETAPA DIN SALBATICIE”
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor revine exclusiv comentatorilor.
  1. Ionut
    # 21 mai 2017 at 13:50

    Am mai citit ca in Africa, unde apa e infestata cu tot felul de bacterii, se umplu PET-uri cu apa si se lasa la soare direct minim 6 ore.
    Lumina solara are in componenta sa ultraviolete (proportia e foarte mica dimineata si seara, si maxima la pranz) care distrug bacteriile. Eu n-am incercat, dar cine e interesat, poate gasi mai multe pe net.
    Atentie – trebuie folosite PET-uri, pentru ca plasticul din ele e transparent pentru ultraviolete, in timp ce sticla (geamul) nu este.

    • Energein
      # 21 mai 2017 at 16:46

      PEt-ul la soare emite dioxina!

      • Ionut
        # 21 mai 2017 at 22:52

        Posibil, nu stiu. Eu citisem doar ca prin incalzire (in cuptorul cu microunde sau in masina, vara, la soare, cand temperatura trece usor de 50 de grade) sau prin congelare s-ar emite dioxina.
        Referitor la diverse metode de intretinere a focului, am citit (si experimentat) ca scrumul de tutun e un foarte bun catalizator de ardere (e posibil ca si cenusa frunzelor de sfecla de zahar sa fie, dar n-am verificat). Mai sunt catalizatori oxidul rosu de fier si oxidul verde de crom (folositi ca pigmenti). Oxidul rosu de fier este de fapt rugina (praful acela galbui) incalzita puternic in foc.
        Daca presaram scrum de tutun sub forma unui traseu pe o foaie de hartie si aprindem cu taciunele (nu cu flacara) de la un chibrit la un capat al traseului, vom vedea ca hartia va arde mocnit de-a lungul traseului, apoi se va stinge.
        Cred ca aceste cunostinte sunt folositoare, dar in ultima instanta „sa nu ne punem nadejdea in noi, ci in Dumnezeu, Cel Ce inviaza pe cei morti”, cum zice Sf. Ap. Pavel.

      • Ionut
        # 21 mai 2017 at 22:56

        Revenind la problema cu ultravioletele si purificarea apei, sticla de cuart e o alternativa la plastic, dar eu n-am vazut asa ceva in magazine.

  2. marinela
    # 21 mai 2017 at 15:48

    Foarte pretioase si intelepte aceste sfaturi practice de supravietuire.Multumesc mult celui care le-a scris.Doamne ajuta si mintuire!

  3. timisorean1
    # 21 mai 2017 at 16:42

    Faine articole 🙂

  4. mos bazil
    # 21 mai 2017 at 18:23

    Fara a intra in amanunte reamintesc regula lui ‘3’ …. a supravietuirii … in natura:
    – 3 secunde de neatentie;
    – 3 minute fara aer;
    – 3 ore fara adapost;;
    – 3 zile fara apa;
    – 3 saptamani fara hrana;
    – 3 luni de singuratate.
    Respectind regulile, restul e ‘floare la ureche’ tine ‘doar’de abilitatile proprii…daca le aveti.
    Cind ma refer la abilitati ma refer si la ceea ce va bagati in ‘traista’ pentru a face fata ‘provocarilor’.
    …………..
    Felicitari ‘Razesule’.

  5. Adi 1
    # 22 mai 2017 at 0:05

    Multumim! Interesant, de acum o sa imi cumpar haine de lana, totusi, apropo de miros-dau un exemplu-am unii colegi care nu poarta lana ce-i drept dar put de la 1 metru de nu poti sta uneori in preajma lor dar pe ei nu-i deranjeaza, probabil au senzorii de miros atrofiati, deci e discutabila problema cu mirosul, caci simtul mirosului si celelalte simturi sunt diferit dezvoltate la oameni precum si rezistenta la diverse conditii si tipuri de efort.
    Apropo de amnar (http://www.magazinoutdoor.ro/amnare/513-amnar-suedez.html), eu aprind foarte usor cu el, daca pui de exemplu hartie igienica rupta bucati si razuiesti extrem de putin aliaj din amnar peste ea, cu cateva scantei se aprinde. Daca amnarul nu e de calitate intr-adevar nu are eficienta. Lupa nu se consuma in timp ca amnarul dar totusi e inutilizabila in lipsa soarelui. Se poate aprinde focul si cu bateria de la lanterna, o fărâmă de staniol (o fasie de staniol subtiata la mijloc si pusa de la un pol la celalalt al bateriei, iar partea subtiata pusa hartie, sau vată, ceva usor inflamabil – staniolul se incinge si aprinde hartia)si o bucata de servețel dar dreneaza bateria de curent si nu e recomandat decat in cazuri extreme pt a ne pastra bateriile incarcate.
    Multumesc pentru informatiile interesante!

    • Ionut
      # 22 mai 2017 at 8:40

      Am vazut pe youtube un experiment cu o lamaie in care infipsese cineva cateva bucati de sarma de cupru, respectiv zinc, si erau legate in serie. Feliile de lamaie au o pielita si sunt oarecum izolate intre ele, deci poti folosi o singura lamaie pentru a face mai multe pile electrice. Scotea un curent cu care incingea o sarma subtire si aprindea ceva. Evident, dupa aia nu mai poti manca lamaia.
      Merge si cu cupru si fier, dar e mai slab. Ideea e sa fie doua metale diferite, scufundate intr-un mediu acid, de exemplu oţet. Bucatile de metal trebuie sa fie cat mai apropiate intre ele (dar sa nu se atinga) si sa aiba suprafata cat mai mare (tabla e mai buna decat sarma sau cuiele).
      Pentru cine are timp sa experimenteze, cred ca se poate aprinde un led folosind 6-7 recipiente (cutiute) cu apa sarata in care sunt introduse sarme de cupru si folie de aluminiu, legate in serie. am vazut un experiment facut de cineva, dar ledul se aprindea foarte slab. Nici „pilele” nu erau optimizate, insa.
      Si la leduri e o „ierarhizare” in ceea ce priveste tensiunea de alimentare. Cele rosii au nevoie de cea mai mica tensiune, cele violet de cea mai mare pentru a se aprinde. Ordinea e cea din culorile curcubeului.

  6. Ionut
    # 22 mai 2017 at 8:24

    Legat de faptul de a bea apa din Dunare, eu am cateva rezerve. Probabil ca depinde de rezistenta organismului si de locul din care bei. Mie mi-a povestit cineva ca a mers intr-o excursie in Delta (asta se intampla inainte de ’89) si a baut apa de la robinetul de la chiuveta vaporasului, apa care era de fapt pompata din Dunare, dupa care s-a ales cu o dizenterie serioasa.

Scrie un comentariu