10:54 pm - miercuri, 29 martie, 2017

Românul nostru, cobaiul vostru: cum mâncăm cauciuc în loc de brânzeturi

3022 vizualizări 0 comentarii https://goo.gl/JaHQoJ

http://www.libertatea.ro/stiri/social/telemeaua-mai-ieftina-decat-laptele-din-care-este-facuta-1677933

Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente făcute parțial sau total cu înlocuitori. Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne etc.

Care este oare miza acestui experiment? Evident o miză financiară. În România se comercializează anual circa 30 000 tone de cașcaval și aproximativ 50 000 tone de telemea. O mică parte din brânză provine de la țărani și este realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria agroalimentară mondială și aici apare problema.

Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început acest experiment social de mulți ani, experiment care se desfășoară în cadrul legii. Prin lege se permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și cașcavalul, dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale de soia și în special de palmier.

Motivația pentru care industria face acest joc este una financiară și tehnică. O brânză telemea din ulei vegetal poate sta luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial. Din punct de vedere financiar, uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria agroalimentară a laptelui. Ca să faci brânză, ai nevoie de mult lapte. În acest caz brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din ulei vegetal.

Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva oameni care au înțeles șmecheria legală cu brânza de palmier:

„Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale. În schimb, micii producători români din zone cu tradiție ca Bucovina ori Satu Mare, sunt în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preţ cu această telemea falsă”, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc, președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România).

„Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care, din punct de vedere nutrițional, diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi. Conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardio­vasculare și a unor forme de cancer”, spune prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, ­specialist în nutriție.

„În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100% lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie corect informat. Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și margarină”, mai spune Claudiu Frânc.

„La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală. La brânză, 100% este substituită.  Sunt multe probe în care grăsimea declarată lactată este vegetală”, spune Anca Gavril, director laborator analize.

„Deși TVA-ul este de 20% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva lei”, spune Frânc.

„Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări”, spune ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de Novinite.

„Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge”, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De ce să faci brânză din ulei de palmier? Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și evident cel mai chimizat ca producție ulei din lume.

Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui și 8 hectare de măslini. Dacă ar trebui să asigurăm rația calorică a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.

Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofă ecologică. Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.

Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și a detergenților s-a transformat în industrie alimentară, iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este aceeași.

Cum putem oare să recunoaștem o brânză din lapte față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, răspunde profesorul Avram Fițiu, datorită prețului de vânzare. „Dacă vreți brânză telemea din lapte, prețul de vânzare trebuie să fie de minim 25-30 lei/kg, iar la cașcaval minim 45 lei și provin de la țărani, în mare parte.”

Vă rugăm să ne sprijiniți! Ajutorul dvs. va fi pentru continuitatea acestui portal. Click pentru detalii.
articole asemănătoare


Scrie un comentariu