Inițiativa legislativă privind declararea zilei de 26 octombrie – Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962, ziua Partizanilor Anticomunişti, a ajuns, marți, la votul final din Camera Deputaților.
A primit avize și rapoarte negative pe bandă de-a lungul timpului, inclusiv de la Guvern, însă a fost adoptat de Senat la 25 aprilie anul trecut. Marți, a venit cu un nou raport de respingere și a fost cât pe-aci să se întâmple acest lucru, așa cum a anunțat membrul comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Georgian Pop.
„Prin legea 247/2011, ziua de 9 martie a fost declarată Ziua Deținuților Politici Anticomuniști perioada 1944 – 1989, totodată modul în care a fost formulată această inițiativă legislativă este ambiguu și lasă loc de interpretări. Mai mult, inițiatorii nu au prevăzut sursa de finanțare”, a spus Georgian Pop.
Imediat, deputatul PNL Daniel Gheorghe s-a deplasat la tribună și a solicitat retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, printr-un discurs înflăcărat.
„Pentru noi, deputații PNL care am inițiat acest proiect, o zi de comemorare a Rezistenței anticomuniste și a partizanilor din munți înseamnă foarte mult, de aceea voi cere retrimiterea la comisie. Dar, ar trebui să mai spun un lucru: trebuie să nu uităm aspecte istorice. România este singura țară din Europa central și de est unde a existat rezistență anticomunistă, după instaurarea regimului bolșevic de tip sovietic, între 1946 – 1962, când ultimele grupări din munți au fost distruse de trupele de Securitate cu sprijinul direct al NKVD. Aceste rezistențe în munți au avut susținerea Marii Britanii și SUA, de asemenea bisericile de toate cultele s-au implicat în susținerea elementelor „reacționare” la regimul comunist. Avem cadre ale Armatei Române, care au organizat între 1946 – 48 primele centre de rezistență, îl avem pe Regele Mihai, care prin rolul pe care l-a jucat în exilul românesc a încurajat aceste acțiuni. Eu cred că ar trebui să nu ne mai fie rușine cu memoria istorică și ar trebui să ne revalorizăm trecutul, pentru că acești oameni care au murit și au luptat, au fost zeci de mii de arestări, sunt niște eroi și martiri ai neamului românesc și nu trebuie să ne lăsăm pradă corectitudinii politice și să respingem astfel de acte normative care vin să respecte adevărul istoric și repun în drepturi memoria noastră ca națiune demnă! O națiune care refuză demnitatea și care nu își respectă înaintașii nu va fi niciodată o națiune puternică și respectată în Europa și în lume! Grupul PNL solicită retrimiterea la comisii pentru două săptămâni!”, a spus Daniel Gheorghe.
PSD-istul Bacalbașa: „Corectitudinea politică înseamnă să apuci rahatul de partea lui curată”
Dacă, inițial, social-democrații ar fi îngropat definitiv acest proiect, discursul lui Daniel Gheorghe l-a motivat pe PSD-istul Nicolae Bacalbașa, celebrul doctor având un discurs de zile mari.
„Cred că ar fi o greșeală catastrofală și un act antiromânesc comandat de urme care vin, puturoase, din trecutul nostru dacă am respinge această inițiativă și nu am onora foarte puținii români care au făcut realmente rezistență și au murit! Sigur că nepoții multora din cei care îi împușcau sunt acum în organele de represiune, eu cum sunt băiat de doctor, alții sunt colonei, băieți de colonei. Se moștenesc meseriile, chiar și între liberali văd băieți de securiști. Mă cunosc bine. Și ei. Și eu. Am tremurat de frică și i-am urât toată viața și eu sunt un PSD-ist care merg pentru ideile mele politice și sociale până la capăt, înfruntând toate pericolele și toate porcăriile din ultimele zile, puse tot de golanii din trecutul nostru îndepărtat în diverse organisme și sisteme non-alese, deci cred că dacă PSD nu ar vota ar face o greșeală fundamentală! În ceea ce privește corectitudinea politică, aș vrea să îi dau definiția: este arta de a apuca rahatul de partea lui curată, rahatul nu are parte curată!”, a spus Bacalbașa.
Proiectul a fost retrimis la comisie, pentru o perioadă de două săptămâni.
MIŞCAREA NAŢIONALĂ DE REZISTENŢĂ
Denumirea de M.N.R. s-a impus odată cu procesul grupărilor anticomuniste identificate de autorităţi ca fiind conduse de grl. Aurel Aldea, aflat în legătură cu Palatul Regal. Ulterior s-a pus frecvent, dar eronat, semnul egalităţii între gruparea Aldea şi ansamblul rezistenţei anticomuniste din România. Nu este mai puţin adevărat că M.N.R. a jucat un rol inspirator pentru o serie de grupări ale rezistenţei, fie şi ca simplu reper politic.
M.N.R. a fost distrusă în mai multe etape, marcate în special de două mari procese politice. Primul, cunoscut sub numele de procesul „Sumanelor Negre”, a avut loc în 1946. Al doilea, popularizat ca „procesul MNR”, s-a desfăşurat în 1948. Doi dintre liderii M.N.R., George Manu şi Horia Măcellariu, au fost condamnaţi în cadrul ambelor procese. O confirmare a fragmentării procesului judiciar în mai multe etape este şi faptul că, iniţial, procurorii implicaţi în cauza „Popp-Bujoiu” elaboraseră un referat introductiv pentru trimiterea în judecată a unui lot mult mai numeros, numit şi „grupul industriaşilor”.