După ce a întrerupt producția de bancnote 500 de euro, se pare că Europa se îndreaptă spre visul utopic al unei societăți fără numerar (bani lichizi). La doar câteva zile după ce elitele din Davos au discutat, de ce are nevoie lumea pentru a „scăpa de valută”, Comisia Europeană a introdus o propunere de impunere a unor „restricții privind plățile în numerar”.
În timp ce economiștii Rogoff, Stiglitz, Summers și ceilalți anunță sfârșitul banilor cash – pentru că numai teroriști și vânzătorii de droguri care au nevoie de numerar (deci nu are nimic de a face cu un control totalitar asupra averii unei națiuni) – noi nu suntem deloc surprinși de faptul că a apărut această propunere a Comisiei Europene…
Comisia a publicat la 2 februarie 2016 un Comunicat către Consiliu și Parlament despre un plan de acțiune pentru a intensifica în continuare lupta împotriva finanțării terorismului (COM (2016) 50). Planul de acțiune se bazează pe normele UE deja existente pentru a se adapta la noile amenințări și are ca scop actualizarea politicilor UE în conformitate cu standardele internaționale. În cadrul activității Comisiei pentru a extinde domeniul de reglementare și privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din cadrul Comunității, se caută dacă este un cadru adecvat pentru a explora relevanța unor potențiale limite superioare pentru plățile în numerar.
Planul de acțiune susține că „Plățile în numerar sunt utilizate pe scară largă în finanțarea activităților teroriste … În acest context, relevanța unor potențiale limite superioare pentru plățile în numerar ar putea fi, de asemenea, explorate. Mai multe state membre au impus deja restricții pentru plăți în numerar care depășesc un anumit prag.”
Numerarul are importanta caracteristica de a oferi anonimat pentru tranzacții. Astfel de anonimat ar poate fi de dorit pentru motive legitime (ex. protecția vieții private). Dar anonimatul, poate fi utilizat și în mod abuziv în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Posibilitatea de a efectua plăți în numerar foarte mari ușurează activitățile de spălare a banilor și de finanțare a activităților teroriste din cauza dificultății de a controla tranzacțiile de plată în numerar
…
Eventualele restricții pentru plățile în numerar ar fi un mijloc de a lupta împotriva activităților infracționale care implică tranzacții mari de bani în numerar de către rețelele de crimă organizată. Prin restricționarea tranzacțiilor mari de bani în numerar, adăugate la declarațiile de venit și a altor obligații CSB (contra spălării banilor), ar împiedica funcționarea rețelelor teroriste, precum și altor activități infracționale, adică au un efect preventiv. Aceasta ar facilita, de asemenea, realizarea unor investigații suplimentare pentru a urmări tranzacțiile financiare în cursul activităților teroriste. Investigațiile eficiente sunt împiedicate, întrucât operațiunile de plăți în numerar sunt anonime. Astfel restricțiile privind plățile în numerar ar facilita investigațiile. Cu toate acestea, în timp ce tranzacțiile în numerar sunt mutate în sistemul financiar, este esențial ca instituțiile financiare să dispună de controale adecvate și de proceduri care să le permită să cunoască persoana cu care tranzacționează. Se cuvine din cauza exigenței pentru noii și vechii clienți și este partea esențială a acestor controale conform cu DCSB (departamentul contra spălării banilor).
Teroriștii folosesc numerar pentru a susține activitățile lor ilegale, nu numai pentru tranzacții ilegale (ex. achiziția de explozivi), ci și pentru plăți care sunt în aparență legale (ex. tranzacții pentru cazare sau transport). În timp ce o restricție privind plățile în numerar cu siguranță ar fi ignorată pentru tranzacții care sunt deja ilegale, restricția ar putea crea un obstacol semnificativ pentru desfășurarea tranzacțiilor care aparțin activităților teroriste.
…
Crima organizată și finanțarea terorismului se bazează pe numerar pentru plăți, pentru desfășurarea activităților lor ilegale și care profită pe urma lor. Prin limitarea posibilităților de a utiliza numerar, propunerea ar contribui la întreruperea, chiar și parțială, a finanțării terorismului, deoarece necesitatea de a utiliza mijloace ne-anonime de plată, sau ar descuraja activitatea, sau ar contribui la detectarea mai ușoară și la investigații. Orice astfel de propunere ar avea scopul și de a armoniza restricțiile pe teritoriul Uniunii, creând astfel condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și eliminarea denaturării concurenței pe piața internă. Ar putea stimula suplimentar lupta împotriva spălării banilor, a fraudei fiscale și a crimei organizate.
Și apoi chiar la sfârșit, menționează „drepturile fundamentale”
În timp ce permisiunea de a plăti în numerar nu constituie un drept fundamental, obiectivul inițiativei, care este de a preveni anonimatul pe care plățile în numerar îl permit, acest lucru ar putea fi considerat ca o încălcare a dreptului la viață privată, consacrat în articolul 7 din Carta UE a drepturilor fundamentale. Cu toate acestea, în completare la articolul 52 din Cartă, limitările ar putea fi supuse principiului proporționalității, în cazul în care acestea sunt necesare și se împlinesc cu adevărat obiectivele de interes general recunoscute de Uniune sau de necesitatea protejării drepturilor și libertăților celorlalți. Obiectivele unor potențiale restricții pentru plățile în numerar s-ar putea potrivi cu o astfel de descriere. De asemenea, trebuie subliniat că restricțiile naționale în cazul plăților în numerar nu au fost niciodată contestate cu succes folosind ca criteriu încălcarea drepturilor fundamentale.
