https://youtu.be/rJfegnrEsR8
TAINA SFANTULUI BOTEZ
Sfantul Botez este intaia dintre Tainele Sfintei Biserici; este usa prin care se intra in Sfanta Biserica. Si numai ajungand membri ai Bisericii lui Hristos ne putem invrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.
Taina Sfantulul Botez a fost asezata de Mantuitorul Iisus Hristos prin cuvintele: “Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh” (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grait dupa invierea Sa din morti.
Dar Taina Sfantului Botez nu este numai usa prin care se intra in Sfanta Biserica a lui Hristos, ci si pentru castigarea imparatiei lui Dumnezeu, asa cum ne incredinteaza insusi Mantuitorul, zicand: “De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu.” (Ioan III, 5).
Si inaintemergatorul Mantuitorului Hristos, sfantul Ioan, a botezat la Iordam. Dar botezul lui nu era Taina, ci inchipuia doar curatirea de pacate prin credinta si pocainta; el era mai mult un indemn la pocainta, un semn vazut si pregatitor spre cele ce aveau sa vina, cum marturiseste chiar sfantul Ioan Botezatorul: “Eu unul va botez cu apa spre pocainta, dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine; Lui nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea. Acesta va va boteza cu Duh Sfant si cu foc” (Matei III, 11). Mai tarziu, si sfantul apostol Pavel, intalnind in calea sa pe unii care primisera botezul lui Ioan, i-a intrebat: “Primit-ati voi Duhul Sfant cand ati crezut? lar ei au zis catre el: Dar nici n-am auzit, daca este Duh Sfant. Si el a zis : Deci in ce v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocaintei, spunand poporului sa creada in Cel ce avea sa vina dupa el, adica in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat in numele Domnului Iisus” (Fapte XIX, 1?5), adica au primit Botezul crestin.
Sfantul Botez instituit de Mantuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregatitor pentru cele ce ar fi sa vina, ci este o Sfanta Taina a Bisericii lui Hristos.
Partea vazuta a Tainei Sfantului Botez consta din afundarea de trei ori in apa sfintita a celui ce se boteaza si in rostirea cuvintelor : “Boteaza-se robul lui Dumnezeu (N) In numele Tatalui, amin, si al Fiului, amin, si al Sfantului Duh, amin; acum si pururea si in vecii vecilor, amin”.
Sfanta noastra Biserica face Botezul prin afundare, nu prin turnare sau prin stropire, pentru ca chiar cuvantul botez are insemnarea de “a afunda”, “a cufunda”. Sub forma de turnare sau prin stropire se savarseste doar in imprejurari cu totul deosebite, cand, de pilda, cineva este greu bolnav sau cand nu se afla la indemana apa din destul.
Apa care se foloseste la Taina Sfantului Botez trebuie sa fie naturala, curata, cu nimic amestecata.Efectele primirii Tainei Sfantului Botez sunt: iertarea pacatului stramosesc si a tuturor pacatelor savarsite inainte de Botez in situatia celor ce se boteaza mai tarziu; renasterea, sau nasterea la o viata noua duhovniceasca, viata de curatie si sfintenie; de asemenea, primirea in sanul Sfintei Biserici, adica numararea celui botezat intre fiii ei, putandu-se impartasi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe care Sfanta Biserica le daruieste membrilor ei (cum s-a mai aratat). De aici si denumirile date Tainei Sfantului Botez: “baie”, “izvor sfant”, “luminare”, “renastere”, “nastere din nou”, “sfintire”, “pecetea lui Hristos”, “baia vietii”-, “baia renasterii”i “baia pocaintei”.
Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru pacate, dar el nu nimiceste si urmarile pacatului stramosesc, cum sunt: slabirea vointei si inclinarea spre rau, pofta inimii, suferintele, bolile si moartea.
Savarsitorii Tainei Sfantului Botez sunt episcopii si preotii, caci lor le-a incredintat Mantuitorul Iisus Hristos puterea de a savarsi Sfintele Taine. Numai in caz de nevoie poate boteza si diaconul, iar in cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru si un simplu credincios, avand insa grija sa rosteasca cuvintele care arata ca lucrarea se face in numele Sfintei Treimi. In acest caz, daca cel botezat traieste, trebuie chemat preotul pentru citirea rugaciunilor din randuiala Botezului si administrarea Tainei Mirungerii si impartasaniei.
Dacă vreun episcop sau presbiter nu ar săvârşi cele trei afundări ale unei singure sfinţiri (a botezului), ci numai o afundare, aceea care se dă (se practică) întru moartea Domnului, să se caterisească.
Pentru că nu a zis Domnul: întru moartea mea botezaţi, ci: mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-i pe ei în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
CANONUL 47
Episcopul, sau prezbiterul pe cel ce are Botez după adevăr, de-l va boteza din început, sau pe cel spurcat de către cei necinstitori de Dumnezeu, de nu îl va boteza, să se caterisească. Ca unul ce-şi bate joc de Crucea, şi de moartea Domnului, şi nu osebeşte pe ierei de către minciunoierei. [Apostolic, can. 46, 68; Sinod 2 can. 7; Sinod 6, can. 95, 84; Calcedon, can. 1; Cartagina, can. 8, 35, 57; Vasilie, can. 1, 20, 47]
Tâlcuire:
Aşijderea şi oricare episcop, sau prezbiter nu ar boteza cu Botezul soborniceştii şi dreptslăvitoarei Biserici pe cel spurcat, adică pe cel botezat de către necinstitorii de Dumnezeu, adică de eretici, să se caterisească. Fiindcă batjocoreşte Crucea, şi moartea Domnului, rău şi cu greşeală socotind, că spurcatul şi pângăritul botezul ereticilor, este în închipuirea Crucii şi a morţii Domnului, care nu este, şi pentru aceasta îl primeşte pe el, şi îl are asemenea cu Botezul dreptslăvitorilor. Şi pe lângă acestea, fiindcă nu osebeşte pe adevăraţii iereii dreptslăvitorilor, din mincinoşii iereii ereticilor. Ce deopotrivă pe amândoi ca pe nişte adevăraţi îi primeşte. Că nici urâtul botez al ereticilor face creştini adevăraţi pe cei ce întru dânsul se botează, nici hirotonia lor face adevăraţi ierei pe cei ce se hirotonisesc de dânşii, după apostolescul canon 68.
CANONUL 50
Dacă vreun episcop, sau prezbiter nu va săvârşi trei afundări ale unei Taine, ci o afundare, care se dă întru moartea Domnului, să se caterisească. Că nu a zis Domnul întru moartea Mea botezaţi. „Ci mergând, învăţaţi pe toate neamurile, botezându-i pe ei în Numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh” (Matei: 28,19). [Sinod 2, can. 7]
Tâlcuire:
Deci pentru ca să se facă întru noi asemănarea morţii lui Hristos, şi a îngropării Sale celei de trei zile, de nevoie se cuvine să se facă cele trei afundări, iar altminteri este cu neputinţă.
Drept aceea şi în Biserica Sfântului Marcu din Veneţia şi până astăzi se află o colimvitră ca aceasta spre ruşinarea papiştilor.
De vreme ce cele trei afundări şi ieşirile sunt de nevoie întru Botez, pentru a se închipui prin ele moartea cea de trei zile şi de trei nopţi şi îngroparea, şi învierea Mântuitorului, cu care se dă de la Dumnezeu oamenilor mântuirea, şi lăsarea păcatelor, şi împăcarea cu Dumnezeu. Apoi dar stropirea apusenilor lipsită fiind de afundări şi de scoateri, prin urmare este lipsită şi de închipuirea morţii celei de trei zile şi de trei nopţi şi a îngropării, şi a Învierii Domnului. Iar dacă de acestea, arătat este şi mărturisit, că este lipsită şi de tot darul, şi sfinţenia, şi lăsarea păcatelor. Iar de se împotrivesc latinii zicând, că stropirea lor prin cele trei chemări ale Sfintei Treimi este dătătoare de sfinţenie şi de dar, învaţă-se, că Botezul nu se săvârşeşte prin singure chemările cele ale Sfintei Treimi, ci are trebuinţă neapărat de închipuirea morţii, şi a de nevoie, şi întăritoare ale adevăratului şi dreptslăvitorului Botez. Şi fără de acestea, nu numai nu se săvârşeşte Botezul, ci cu totul nici poate a se numi Botez. Pentru aceasta, de vreme ce mustrăm pe apuseni că au stricat apostolescul Botez, apoi se cade şi noi dreptslăvitorii să luăm aminte bine la al nostru, a nu se face în ligheanuri şi în scafe, în care abia să se afunde o părticică din picioarele pruncilor ce se botează.”
Despre cum se savarseste BOTEZUL citim la Sf. Ioan Gura de Aur (savarsirea lui prin intreita afundare)
„Caci a se boteza, adica a se afunda in apa si apoi a ridica capul in sus, este simbol al pogorarii din iad si al iesirii de acolo. Pentru care Pavel numeste botezul mormant, zicand: impreuna cu el ne-am ingropat prin botez intru moarte (Rom. 6, 4).”
(Comentariile sau Talcuirea Epistolei intai catre Corinteni, omilia XL, p. 436)
„De trei ori cufundand si ridicand capul, aratand prin acest tainic ritual coborarea Duhului.”
(Omilia aceluiasi catre cei ce urmeaza a fi luminati si lamurire clara a celor savarsite in chip simbolic si inchipuite in dumnezeiescul botez, inrvol. Cateheze baptismale, p. 55)
„Daca se afunda cel ce se boteaza, este simbolul unei inmormantari care ea insasi vesteste invierea. Soarele obosit si intunecat se arunca in. ocean pentru a iesi din el nou si mai stralucitor.”
(Din vol. Bogatiile oratorice, p. 194)
Sfântul Vasile cel Mare confirma botezul savarsit prin tripla afundare :
„Dar de trei ori a se afunda omul (botezându-se) de unde-i?” Canonul 91
«Cati în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati îmbrăcat» (Gal. III, 27).
Sfântul Nicolae Cabasila
«Scufundându-te în apă, unde-ti pierzi urma, înseamnă că ai ajuns să te lipsesti de viata din aer. Iar a te lipsi de viată, e tot una cu a muri. Când, peste câteva clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungând iar la lumină, inseamnă că te doresti fierbinte după altă viata, iar după ce ai dobândit-o trăiesti numai din ea. Din această pricină si cerem în slujba Botezului ajutorul Făcătorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai însemnată decât cea dintâi. Acum si chipul lui Dumnezeu se întipăreste mai bine în sufletul celui botezat decât odinioară, iar statura lui e făcută acuma si mai întocmai după modelul dumnezeiesc, căci de-acuma chiar modelul ni se arată cu trăsături mai lămurite» (Viata in Hristos).
RANDUIALA primirii la Credinta Ortodoxa a ereticilor romano-catolici, ori altii
Precizam ca aceasta randuiala se gaseste in Molitfelnicul din 1896. În moliftelnicele din 1992 au schimbat numele de retici atribuit papistașilor, numindu-i doar schismatici. Actualmente, și aceasta a fost scoasa de catre ierarhia filo-papistasa din BOR din toate Moliftelnicele, caci asa e politic corect, cum e si diavolul. Mai jos aveti fragmente din Slujba, cat si varianta completa pentru download:
Dupa ce vine la preot cel ce voieste sa devina drept-credincios (ortodox), preotul, avand invoire si binecuvantare de la arhiereul sau, il duce pe el la biserica si-i porunceste sa stea inaintea usilor bisericii; iar preotul, intrand in altar si imbracandu-se cu epitrahilul si felonul, iese afara in usa bisericii si, poruncind aceluia sa inge-nuncheze, il intreaba pe el asa:
Intrebare: Voiesti sa te lepezi de toata ratacirea schismaticilor si de impreuna-petrece-rea cu ei, in care ai fost pana acum?
Raspuns: Voiesc cu adevarat.
Intrebare: Voiesti cu adevarat sa fii in toate ascultator Sfintei Biserici Ortodoxe a Rasaritului si in unire cu Credinta Ortodoxa si statornic sa petreci intr-insa pana la sfarsitul vietii tale?
Raspuns: Voiesc cu adevarat.
…
Preotul: … Da-i lui ca, fara fatarnicie, neclintit si fara inselaciune, sa se uneasca cu Sfanta Ta Biserica, sa se scarbeasca si sa lepede toate eresurile cele pierzatoare de suflet; sa primeasca cu adevarat, sa marturiseasca si tare sa tina Credinta Ortodoxa. Uneste-l cu turma Ta cea aleasa, uneste-l cu Sfanta Ta Biserica;
…
Si sfarsind rugaciunea, zice: Scoala-te si te intoarce catre apus si te leapada de toata ratacirea si greselile catolice, in care ai fost pana acum.
Si, intorcandu-se catre apus, il intreaba:
Intrebare: Te lepezi de toata ratacirea si greseala adunarii catolice, in care ai fost pana acum?
Raspuns: Ma lepad de toata ratacirea si greseala adunarii catolice, in care am fost pana acum.
Intrebare: Afurisesti toate eresurile si dezbinarea lor, ca pe ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu si ai adevarului, si ai Sfintei Lui Biserici?
Raspuns: Afurisesc toate eresurile si dezbinarea lor, ca pe ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu si ai adevarului, si ai Sfintei Lui Biserici.
Dupa aceasta zice catre dansul: Intoarce-te catre rasarit si te inchina Domnului la Care ai venit. Iar el, intorcandu-se catre rasarit, se inchina pana la pamant ο data, zicand asa:
Ma inchin Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Unuia Dumnezeu Care este in Treime sfant, nedespartit, slavit si inchinat.
Preotul zice: Binecuvantat este Dumnezeu, Care voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina; binecuvantat fie in veci. Amin. Si indata ii da lui capatul epitrahilului in dreapta, zicand: Intra in Biserica lui Dumnezeu, Care te-a departat de la dezbinarea catolica si sa stii ca te-ai izbavit din laturile mortii si din pieirea cea vesnica; sa urasti toata dezbinarea si tot eresul; calca toata nedreptatea si ratacirea eresului si schismei; cinsteste cu dreapta credinta pe Dumnezeu Tatal Atottiitorul si pe Iisus Hristos Fiul Lui si pe Duhul Sfant, unul, adevaratul, viul Dumnezeu: Preasfanta si nedespartita Treime.
SĂ SE ŞTIE
Pentru armeni, care soborniceşte sânt blestemaţi ca nişte eretici, aceştia întorcându-se şi lepădându-se de la erezia lor, îi primim prin ungerea cea cu Sfântul Mir, ca şi pe ceilalţi schismatici.
Se cuvine a-i boteza din nou pe ereticii care, după mărturisirile lor, nu botează în numele Sfintei Treimi: al Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, nici prin cele trei afundări.
Şi precum Sfinţii Părinţi ne-au arătat, pe ereticii catolici şi cei (neo)protestanţi, ca pe unii care nu săvârşesc cele trei afundări, nu mai au harul lucrător şi nici dogma Treimii curată, se cuvine a-i primi cu Botezul întreg, după care să-i miruim precum urmează.
Este valid botezul pruncilor care au fost băgați în apă doar până la jumătate sau trebuie rebotezați ?
daca nu au fost botezati in conditii speciale, urgentate de vreo boala sau alte cauza, ar trebui completat acel botez
Este vorba de fenomenul care ia amploare tot mai mult printre preoții ortodocși care, nu știu din ce motive, nu mai afundă pruncul în apă, ci îl bagă până la jumătate sau cel mult până la gât. La ce vă referiți când spuneți că trebuie completat botezul ?? Cum trebuie completat ??